Datele BNR schimbă fotografia de la începutul anului: creșterea datoriei externe a României nu mai vine preponderent din fluxuri private, ci este împinsă în principal de administrația publică. La 30 iunie 2026, datoria externă totală, publică și privată, a ajuns la 232,7 miliarde de euro, cu 4,3 miliarde de euro peste soldul de 228,4 miliarde de euro de la sfârșitul anului 2025.

Statul își vede astfel majorată ponderea în finanțarea externă a economiei. Datoria externă a administrației publice a crescut cu 3,39 miliarde de euro în primul semestru din 2026 și a ajuns la 129 de miliarde de euro, adică 55,4% din datoria externă totală a țării. Asta înseamnă că aproape 80% din avansul datoriei externe din primele șase luni au fost generate de sectorul public.

Contextul este cel al unei nevoi mari de finanțare a deficitului bugetar, inclusiv prin emisiuni de titluri de stat Tezaur, unde Ministerul Finanțelor a urcat în 2026 dobânzile până la 7,15%. În paralel, agențiile de rating urmăresc dezechilibrele fiscale și externe ale României, iar Moody’s a reconfirmat ratingul suveran Baa3 cu perspectivă negativă.

Statul depinde tot mai mult de finanțarea externă

Datoria externă pe termen lung a ajuns la 184,5 miliarde de euro la 30 iunie 2026, echivalentul a 79,3% din total, în creștere cu 2,4% față de finalul anului 2025. Datoria pe termen scurt a urcat la 48,1 miliarde de euro și reprezintă 20,7% din total. Pentru Trezorerie, această structură înseamnă o dependență mai mare de refinanțare pe termen lung, într-un moment în care costurile de împrumut rămân sensibile la semnalele agențiilor de rating.

Un indicator care arată o marjă mai mică de siguranță este acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR. Raportul a coborât la 100,2% la 30 iunie 2026, de la 104,4% la sfârșitul anului 2025. Scăderea nu indică o ruptură a capacității de acoperire, dar arată că tamponul de rezervă s-a subțiat.

Și capacitatea rezervelor internaționale de a acoperi importurile de bunuri și servicii a scăzut, la 5,8 luni la finalul primului semestru din 2026, față de 6 luni la finalul anului 2025. Aceste două mișcări pun presiune pe indicatorii urmăriți în evaluarea stabilității externe, exact în perioada în care investitorii se uită la disciplina fiscală și la necesarul de refinanțare al statului ZF.ro.

Există totuși o ameliorare pe fluxul curent de plată al datoriei deja contractate. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a redus la 15,2% în perioada ianuarie-iunie 2026, de la 18,4% în anul 2025. Pentru finanțele publice, acest recul înseamnă o sarcină mai mică, raportată la perioada anterioară, pentru plata obligațiilor externe scadente, chiar dacă stocul total al datoriei a continuat să urce.

Contribuția capitalului privat scade

În zona capitalului privat, creditele intragrup aferente investițiilor străine directe au scăzut cu 1,05 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, până la un sold de 50,4 miliarde de euro. Mișcarea contează fiindcă reduce contribuția acestei componente la datoria externă totală și lasă și mai vizibil rolul administrației publice în creșterea soldului agregat.

Pentru stat, consecința imediată este că fiecare nouă rundă de finanțare externă va fi citită prin două filtre simultan: nivelul deja urcat al datoriei publice externe, de 129 de miliarde de euro, și degradarea indicatorilor de acoperire cu rezerve. În practică, asta menține presiunea asupra costurilor viitoare de împrumut și face mai importantă capacitatea de a finanța deficitul fără deteriorarea suplimentară a profilului de risc suveran.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
administratia publica BNR datoria externa Ministerul Finantelor Moody’s