O simplă „bucată de gheață”. Așa a numit-o Donald Trump. O proprietate strategică. Un pion pe harta de securitate a Americii. Doar că Groenlanda este acasă pentru 56.000 de oameni, iar pentru ei e cu totul altceva. Replica lor a venit tăios. Și direct.
Business Insider a documentat pe larg subiectul. Retorica fostului președinte, reluată la Davos, despre preluarea controlului insulei a stârnit un val de furie. De la fermieri din sud la antreprenori din nord, locuitorii se simt complet ignorați. Tratați ca o marfă. Nu ca o societate.
„Ne șterge existența”
Revoltător. Așa descrie situația Ole Olsvig, un antreprenor de 32 de ani, ghid turistic în nord. El a explicat jurnaliștilor că problema e mai adâncă. Da, tehnic 80% din insulă e gheață, dar comentariile lui Trump ascund ceva periculos. „Șterge oamenii și implică ideea că suntem de unică folosință,” spune el. Totul devine o tranzacție rece. „Groenlanda este tratată ca un bun, nu ca o societate de oameni.” Ironia sorții… chiar și încercând să fie diplomat, Trump a numit teritoriul autonom al Danemarcei o „bucată de gheață mare și frumoasă”, adăugând că SUA „singure pot apăra această bucată gigantică de gheață”.
„Nu suntem de vânzare”
„Nu suntem de vânzare,” declară tranșant Tupaarnaq Kreutzmann Kleist, fermieră de oi din sud. Punct. Ea crede că interesul lui Trump nu e doar despre securitate, ci despre bogățiile naturale ale insulei. Surprinzător sau nu, fostul președinte a cerut „negocieri imediate” pentru control, motivând că „avem nevoie de ea din motive strategice, de securitate națională și internațională”. Dar Kleist aduce în discuție un detaliu pe care mulți îl omit. Un detaliu cheie. „Avem reguli foarte stricte în industria minieră, ceea ce este un lucru bun. Deci, chiar dacă vrea cu adevărat să cumpere Groenlanda, nu este un loc pe care îl poate cumpăra și apoi să deschidă o mină.”
O cultură, nu o hartă goală
Apoi, e ștergerea identității culturale. Asta doare cel mai tare. Să prezinți Groenlanda ca un deșert înghețat, bun de cumpărat, înseamnă să ignori o istorie și o cultură unice. „Groenlanda nu este doar o hartă goală,” subliniază Olsvig. Insula are limba ei oficială, autoguvernare, practici culturale proprii, de la vânătoare și pescuit la tradiția milenară a câinilor de sanie. Tocmai această identitate puternică face ideea de a deveni parte a Americii inacceptabilă pentru localnici. „Nu vom deveni parte a Americii,” insistă fermiera Kleist, iar sentimentul ei e împărtășit pe toată insula.
Efectul neașteptat al ofertei lui Trump
Există și o parte bună. Cel puțin, așa pare. Casper Frank Møller, cofondator al unei companii de turism din Nuuk, a văzut un interes crescut din partea turiștilor de când Trump a readus subiectul pe tapet. E drept, retorica agresivă a și speriat câțiva clienți, vreo 20-30 și-au amânat călătoriile. Însă cel mai interesant efect a fost pe plan intern. Møller spune că abordarea lui Trump i-a unit pe groenlandezi mai mult ca niciodată, a redus polarizarea și a întărit ideea de independență. „Nu vrem să fim americani. Nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi. Întrebarea este doar, când ar trebui să tăiem legăturile?”
Atât.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaZincul din hrană și suplimente are o limită de 25 mg pe zi pentru adulți în Europa, față de 40 mg în SUA
News24Cât costă un weekend la schi pentru doi adulți din București în patru stațiuni. Poiana Brașov are cel mai mic buget estimat, de 2.814 lei
Dolce SportRomânia are Rusia, Ucraina, Canada și Japonia drept posibile adversare în grupa B a Cupei Mondiale de polo
GetPonyFoste mașini de poliție Seat Arona și Ateca sunt oferite în Spania de la 5.000 de euro. Transportul spre România costă separat
BravonetKim Kardashian joacă în sezonul al doilea din „All’s Fair”. Primele trei episoade apar pe Disney+ România pe 4 noiembrie
LylaCe alimente poți alterna pentru sănătatea tenului și cum le combini în mese