Accidentul aviatic de lângă Smolensk: anchetatorii polonezi şi cei ruşi au opinii împărţite

Participanţii la ancheta accidentului aviatic din 10 aprilie de lângă Smolensk (vestul Rusiei) în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei Lech Kaczynski, soţia sa Maria şi alţi 94 de cetăţeni polonezi au opinii împărţite în privinţa cauzelor tragediei.

În timp ce anchetatorii ruşi încearcă să dea vina pe lipsa de profesionalism a echipajului aeronavei preşedintelui polonez, experţii de la Varşovia acuză partea rusă că ‘subestimează’ rolul turnului de control de pe aeroportul Severnâi unde urma să aterizeze Tu-154 cu delegaţia oficială poloneză, subliniind că indicaţiile dispecerilor ruşi către echipaj au venit cu întârziere, relevă în ediţia sa de joi ziarul financiar rus Kommersant.

Experţii polonezi atrag atenţia în mod special asupra indicaţiei dispecerului: ‘O sută unu, orizont!’, rostită în momentul în care avionul coborâse deja sub o sută de metri înălţime. Partea rusă nu neagă această afirmaţie, însă obiectează că dispecerul nu a putut pur şi simplu urmări reperele din cauza vitezei prea mari de coborâre pe verticală a aparatului de zbor.

Aleksei Morozov, şeful Departamentului de investigaţii din cadrul Comitetului Interstatal pentru Aviaţie (MAK) de la Moscova, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că piloţii polonezi nu au avut destulă experienţă. Potrivit acestuia, comandantul echipajului – format cu câteva zile înainte de zbor – avea doar 530 de ore de zbor în această calitate, copilotul – 160 de ore de zbor, inginerul de bord – 235 de ore, în timp ce navigatorul doar 30.
În plus, a argumentat Morozov, membrii echipajului nu s-au antrenat pentru o mai bună coordonare a acţiunilor la simulator, deoarece la unitatea la care serveau nu a existat niciun program de instruire detaliată a programului de zbor pe Tu-154.

Acest din urmă argument a fost acceptat de reprezentantul oficial al Poloniei în comisia tehnică mixtă de anchetă Edmund Klich. Cu toate acestea, el a pus la îndoială toate celelalte declaraţii făcute miercuri de partea rusă, în special ‘acţiunile ilogice ale echipajului polonez din cauza prezenţei unor persoane neautorizate în cabina piloţilor’.
Experţii ruşi au sugerat că deşi conştientizau riscurile aterizării în condiţii de vizibilitate redusă, piloţii polonezi au acceptat să aterizeze pe aeroportul de lângă Smolensk la presiunea unor înalţi demnitari care se aflau în cockpit cu puţin timp înainte de accident.

La 19 mai, şefa Comitetului Interstatal pentru Aviaţie, Tatiana Anodina, a declarat că, nemijlocit înaintea producerii accidentului, în cabina piloţilor s-au aflat două persoane neautorizate. Ea a menţionat că identitatea uneia a fost stabilită, dar a refuzat să divulge numele, ‘din considerente etice’, după cum a explicat. Conform unor informaţii neoficiale, în cockpit se aflau Andrze j Blasik, comandantul forţelor aeriene militare poloneze şi directorul de protocol diplomatic din cadrul MAE al Poloniei, Mariusz Kazana.

Acesta din urmă însă nu s-ar fi aflat în cockpit, a dezminţit miercuri seara televiziunea publică poloneză, fără să dezvăluie identitatea celeia de-a doua persoane neautorizate aflate în cabină. Mai mult, şefa comitetului menţionat a spus că, în urma descifrării cutiilor negre, s-a constatat că uşa de la cabina piloţilor era deschisă, contrar regulamentului.

În replică, Edmund Klich a declarat că aeronava preşedintelui Lech Kaczynski era un aparat civil şi nu unul militar, de aceea prezenţa altor persoane decât membrii echipajului în cabina piloţilor nu contravine normelor forţelor aeriene poloneze.
Reprezentantul Polonie i în comisia mixtă tehnică de anchetă a ţinut, de asemenea, să sublinieze că din descifrarea recorderului care a înregistrat discuţiile din cabina piloţilor nu rezultă foarte clar dacă persoanele neautorizate se aflau în cockpit sau în apropierea cabinei.

Vina pentru accidentul avionului Tu-154 nu ar trebui atribuită în întregime piloţilor, a declarat miercuri seara o sursă din cadrul forţelor militare aeriene poloneze, apropiată de ancheta catastrofei de lângă Smolensk, citată de RIA Novosti, via PAP.
Potrivit acesteią una din cutiile negre a înregistrat cuvintele unuia din piloţii de la manşa avionului preşedintelui Lech Kaczynski înainte de accident: ‘Aterizarea este imposibilă în aceste condiţii!’

Acesta se referea la vizibilitatea extrem de redusă de până la 400 de metri. Cu 27 de minute înaintea accidentului, turnul de control a avertizat echipajul avionului Tu-154 că în zona aerodromului s-a lăsat o ceaţă densă, iar vizibilitatea este nu mai mult de 400 de metri, a indicat şefa MAK.
Într- o a doua avertizare, cu doar 11 minute înainte de catastrofă, turnul de control a înştiinţat echipajul polonez că un avion rusesc Il-76 a făcut două cercuri deasupra aerodromului şi s-a retras la un aeroport de rezervă. Cu doar 4 minute înaintea accidentului, turnul de control a transmis echipajului că vizibilitatea este de numai 200 de metri.

În accident au murit toţi cei 96 de ocupanţi ai avionului: 88 de înalţi oficiali, între care preşedintele Lech Kaczynski, soţia sa Maria, înalţi şefi militari şi demnitari de rang înalt, plus opt membri ai echipajului. Delegaţia oficială poloneză urma să participe la ceremonia comemorativă de la Katyn, locul simbol al omagierii celor 22.000 de ofiţeri polonezi ucişi în 1940, la ordinul direct al lui Stalin.

Citește și
1 Comentariu
  1. Lorenzo spune

    Din toate datele din articol se poate trage o concluzie.Pilotii au fost profesionisti, insa au fost supusi presiunii de a ateriza la Smolensk.In ceea ce sustin rusii cum ca din cauza vitezei verticale mari de coborare navigatorul cu dirijarea nu a putut sa vada la timp aeronava, nu este normal ca in pozitia aceea si la distanta mica de pista sa fie viteza de coborare mare.De obicei, in situatia in care nu vezi pista de aterizare incerci sa vii de la o distanta mai mare ca de obicei pe panta si la o inaltime relativ mica, asta pentru a putea descoperi anumite repere care te pot duce la pista sau sa poti vedea capul pistei.Deci in situatia aia avionul putea sa coboare cu 1, maxim 2 m/sec ceea ce nu este o viteza prea mare.In statia de dirijare la aterizare poti avea un IOC care sa afiseze pozitia aeronavei fata de axul de decolare aterizare si un indicator care iti afiseaza inaltimea aeronavei.Consider ca rusii, la aerodromul respectiv au statii de radiolocatie mai avansate decat cele folosite de aviatia Romana acum 20 de ani.Deci presupun ca viteza de rotatie(baleaj) al antenelor este un pic mai mare decat ce am exploatat eu.Antena SRL pentru descoperirea inaltimii tintelor nu poate sa aiba o viteza mai mica de o miscare completa(sus-jos)pe secunda.Hai sa fie 2 sec.Deci avionul in timpul asta ar fi putut sa piarda 2 la 4 metri intr-o secunda.Nu este o diferenta de inaltime atat de mare incat sa nu ai timp sa dai echipajului datele necesare.Intelegeam daca ar fi fost 5 la 10 m pe sec, dar vitezele astea nu au ce cauta pe panta de aterizare, mai ales ca nu cunosti f bine reperele la aerodromul de aterizare.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata