UE îi include pe răpitorii de copii din Belarus pe lista neagră a Rusiei, ceea ce sporește apelurile pentru un mandat de arestare internațional împotriva președintelui belarus Alexander Lukașenko.
Iar Dmitriy Demidov, un șef municipal din regiunea Vitebsk din Belarus, a fost una dintre „persoanele-cheie implicate în deportarea forțată a copiilor ucraineni în Belarus și în adopția ilegală ulterioară a acestora de către familii rusești și belaruse”, se arată într-un proiect de listă neagră consultat miercuri (14 februarie) de EUobserver.
Dar şi alți trei belaruși menționați pentru deportări de copii, anume Dzmitri Șauțu, Aleksey Talai și Olga Volkova, se pare că au operat la distanță de regimul lui Lukașenko.
Dzmitri Shautsou a fost director general al Crucii Roșii din Belarus, dar a vizitat personal „copii din Ucraina atât în Belarus, cât și în Ucraina ocupată de Rusia, purtând îmbrăcăminte militară pro-rusă”, a declarat UE.
Iar, Aleksey Talai a fondat „Fundația caritabilă Aleksey Talai”, în cadrul căreia copiii ucraineni răpiți „sunt forțați să participe la programe educaționale care susțin în mod activ propaganda statului rus, negând public dreptul Ucrainei la statutul de stat”, a precizat UE.
De asemenea, Olga Volkova a fost șefa unei pseudo-ONG numite Delfini, care „îndoctrina ideologic” copiii ucraineni, a adăugat UE.
Organizația caritabilă a lui Talai și ONG-ul lui Volkova urmau să fie, de asemenea, trecute pe lista neagră, pentru o măsură bună.
Practic, regimul lui Lukașenko a fost acuzat că a dus peste 2.400 de copii ucraineni în 13 centre din Belarus într-un studiu realizat de Universitatea Yale din SUA în noiembrie.
Disidentul belarus exilat Pavel Latushka a depus, de asemenea, dovezi privind rolul lui Lukașenko în acest program la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga în același timp.
În plus, CPI a emis în martie anul trecut un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru răpiri de copii, în contextul în care Ucraina estimează că Rusia a luat aproximativ 20.000 de minori ai săi din teritoriile ocupate.
În contextul sancţiunilor, Lukașenko și Putin se aflau oricum amândoi sub interdicție de viză în UE pentru alte infracțiuni.
Dar un mandat de la CPI ar limita deplasarea lui Lukașenko în cele 123 de țări semnatare ale CPI din întreaga lume, așa cum a făcut-o și pe cea a lui Putin – în cazul în care un lider gazdă ar aresta vreodată pe unul dintre ei în timp ce călătoresc în străinătate.
Belarușii urmau să fie adăugați la cea de-a 13-a rundă de sancțiuni impuse de UE Rusiei, care urmează să fie adoptată de miniștrii de externe ai UE la Bruxelles, la 19 februarie.
Inițial, UE a propus adăugarea a 118 persoane și entități pe cea de-a 13-a listă, inclusiv firme rusești care fac trafic de arme nord-coreene pe câmpul de luptă ucrainean.
Dar acum și-a completat propunerea cu încă 43 de persoane și 32 de entități.
Coreea de Nord?
Cei mai mulți dintre aceștia sunt firme rusești de armament, șefii lor și funcționari ruși de mică anvergură, unii dintre ei fiind citați și pentru răpiri de copii în Ucraina.
Pe lista de top a fost inclus și ministrul nord-coreean al apărării, Kang Sun Nam, și Biroul General de Rachete al Coreei de Nord, care produce rachete balistice.
Dacă va fi adoptată în forma sa actuală, cea de-a 13-a rundă va ridica la 2 143 numărul persoanelor și entităților, în mare parte rusești, care se află sub incidența interdicțiilor de acordare a vizelor și a înghețării activelor din partea UE din cauza războiului din Ucraina.
De asemenea, va adăuga firme din China, India și Turcia pe o listă gri, tot mai lungă, a companiilor care ajută Rusia să eludeze sancțiunile UE.
În plus şi entităților de pe lista gri li se interzice să cumpere tehnologie cu dublă utilizare din UE, al cărei export către Rusia este interzis.
De asemenea, UE a înghețat active rusești în valoare de peste 320 de miliarde de euro și a interzis schimburi comerciale în valoare de 135 de miliarde de euro, în încercarea de a slăbi efortul de război al lui Putin din ultimii doi ani.
Suflete ucrainiene pierdute
Între timp, ultima sa propunere de completare a inclus, de asemenea, includerea pe lista neagră a Innei Varlamova – soția de 56 de ani a unui deputat rus loial lui Putin (Serghei Mironov), al cărei proiect de citare UE spunea povestea a două suflete ucrainene pierdute.
Varlamova a călătorit personal în regiunea ucraineană Kherson, ocupată de Rusia, și s-a întors acasă cu doi copii ucraineni, potrivit UE.
Astfel, „Împreună cu soțul ei, Varlamova a adoptat un copil care a fost răpit dintr-un orfelinat din Kherson”, se arată în lista UE.
Numele de familie al acestui copil „a fost schimbat în Mironova, iar locul nașterii sale a fost schimbat în Podolsk, Rusia, în loc de Kherson, Ucraina”, a precizat UE.
Însă, aceasta nu a menționat ce s-a întâmplat cu celălalt copil.
Sursa: euobserver.com
