Cum se taxează retragerile din Pilonul II peste pragul de 3.000 lei și ce opțiuni de încasare există în 2027

Încasarea în rate a banilor din Pilonul II poate lăsa beneficiarului o sumă mai mare după taxe decât retragerea integrală. Pentru exemplul unui cont de 100.000 lei, reținerile ajung la 11.930 lei dacă banii sunt primiți integral, față de 7.000 lei dacă plata este împărțită în zece tranșe lunare. Diferența rezultă din aplicarea plafonului neimpozabil și din separarea contribuțiilor de câștigul obținut prin investiții.

Potrivit ZF.ro, cererea de plată a activului de pe site-ul BT Pensia Noastră conține acest calcul orientativ. El pornește de la contribuții nete de 65.000 lei și un câștig de 35.000 lei. Aceste componente trebuie urmărite separat: impozitul vizează câștigul, nu contribuțiile nete depuse de participant.

Plafonul fiscal se aplică diferit la plata integrală și la rate

La retragerea integrală, plafonul de 3.000 lei se acordă o singură dată. În cazul încasării eșalonate, acesta se aplică separat fiecărei rate lunare. Plățile mai mici decât plafonul nu sunt taxate.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), de 10%, se calculează asupra părții din plată care depășește plafonul. Impozitul are tot o cotă de 10%, însă baza sa ține cont de câștigul peste contribuțiile nete, de CASS și de plafonul neimpozabil.

În exemplul BT Pensia Noastră, retragerea întregului activ presupune o contribuție de sănătate de 9.700 lei și un impozit de 2.230 lei. Pentru plata eșalonată, fiecare tranșă are 10.000 lei, iar contribuția de sănătate reținută din aceasta este de 700 lei.

Varianta în rate nu generează impozit în acest exemplu: câștigul aferent fiecărei tranșe, după deducerea contribuției de sănătate, rămâne în limita neimpozabilă. Rezultatul privește structura concretă a acestui cont, cu contribuțiile și câștigul precizate.

Un alt exemplu, oferit de Andrei Popescu, consultant fiscal Think Tax, pornește de la o pensie brută de 4.000 lei. Reținerea de sănătate este de 100 lei, iar impozitul de 90 lei, astfel încât beneficiarul încasează 3.810 lei net.

Despre obligațiile celui care efectuează plata pensiei, Popescu precizează: „Conform Codului fiscal, orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Aceleași obligații de calcul, reținere și plata la bugetul de stat există în cazul în care se datorează și CASS”.

Fondul la care există contul poate fi identificat online

Participarea la Pilonul II se verifică pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Procedura presupune următorii pași:

• Completarea codului numeric personal (CNP), a numelui și a prenumelui.
• Citirea informării referitoare la protecția datelor și confirmarea înțelegerii acesteia.
• Exprimarea consimțământului pentru prelucrarea datelor personale.

AvocatNet avertizează că unii lucrători nu au contribuit deloc la Pilonul II.

Din contribuția pentru pensie de 25%, cota direcționată către Pilonul II este de 4,75%. Participarea este obligatorie, iar banii ajung într-un fond administrat privat, care îi investește. Valoarea acumulată depinde atât de contribuțiile participantului, cât și de randamentul investițiilor.

Deși este administrat privat, Pilonul II este, potrivit AvocatNet, o componentă a sistemului public, nu o pensie privată în sensul clasic.

Dacă persoana nu alege un fond, repartizarea se face aleatoriu către unul autorizat, în intervalul de patru luni care începe la prima contribuție de asigurări sociale. Administratorul trebuie să comunice în scris denumirea fondului și identitatea administratorului în cel mult 30 de zile de la notificarea repartizării.

Pilonul III funcționează diferit: participarea este facultativă, persoana stabilește contribuția, iar societatea privată de pensii investește sumele. Pensiile ocupaționale, cunoscute drept Pilonul IV, sunt tot facultative, dar inițiativa aparține angajatorului.

Regimul actual permite încasarea integrală sau eșalonarea pe cinci ani

La 20 octombrie 2026, participantul eligibil poate cere întreaga sumă sau poate opta pentru rate lunare pe o durată de maximum cinci ani. Tranșele trebuie să aibă valori egale, de cel puțin 500 lei fiecare.

Accesul la bani este legat de deschiderea dreptului la pensie ori de invaliditate, nu de o retragere la alegere în orice moment. Dacă participantul decedează, sumele revin moștenitorilor.

Amploarea plăților a crescut. Statisticile ASF indică aproximativ 2,1 miliarde lei achitate în primele șapte luni din 2026, comparativ cu 2,7 miliarde lei pe întregul an 2025 și aproximativ 1,1 miliarde lei în 2024. Din totalul aferent primelor șapte luni, 1.199 milioane lei au reprezentat retrageri integrale, iar 870 milioane lei au fost achitate în rate.

La sfârșitul lunii martie 2026, fondurile administrau active de 212,6 miliarde lei pentru 8,51 milioane de participanți. Contul mediu avea o valoare de 25.215 lei.

În primul trimestru din 2026, plățile au însumat 875 milioane lei și au ajuns la 21.468 de participanți și beneficiari. Deschiderea dreptului la pensie a reprezentat motivul pentru 83% din suma achitată.

Din 5 ianuarie 2027, încasarea va urma un mecanism distinct

Legea nr. 2/2026 reglementează plata pensiilor private din Pilonii II, III și IV, cu intrarea în vigoare prevăzută pentru 5 ianuarie 2027. Mecanismul include fonduri de retragere programată și fonduri care achită pensii viagere, adică pe durata vieții beneficiarului.

Potrivit AvocatNet, pentru intrarea în acest mecanism, participantul trebuie să îndeplinească simultan condițiile legale de vârstă pentru pensionare și să aibă, în fiecare cont individual, un activ mai mare decât echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari.

La indemnizația de 1.281 lei indicată pentru acest calcul, pragul este de 15.372 lei. Pentru un activ care nu depășește acest nivel, administratorul efectuează fie o singură plată, fie plăți eșalonate pe cel mult 12 luni.

După îndeplinirea condițiilor, participantul depune la administrator o cerere pentru intrarea în etapa de plată. Administratorul convertește în bani unitățile de fond și comunică valoarea cuvenită, respectând garanțiile și regulile aplicabile prin lege sau prin prospectul fondului.

Înainte să înceapă pensiile lunare, participantul poate solicita un avans de maximum 30% din activul transferat fondului de plată. Opțiunea poate fi exercitată o singură dată pentru fiecare cont individual și trebuie inclusă în contract, indiferent de forma de plată aleasă.

Retragerea programată păstrează banii în proprietatea participantului

La retragerea programată, activul rămâne într-un cont individual al beneficiarului. Din acesta se achită lunar pensia, până când suma este consumată.

Valoarea lunară urmează, de regulă, indemnizația socială pentru pensionarii sistemului public, actualizată anual. Dacă activul ar permite plăți la acest nivel pentru mai mult de opt ani, se poate stabili o pensie lunară mai mare, dar durata rezultată trebuie să fie de minimum opt ani.

Dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea contului, moștenitorii primesc soldul rămas printr-o singură plată.

Pensia viageră înlocuiește soldul individual cu un drept de plată pe viață

În varianta viageră, activul este transferat fondului de plată. Beneficiarul nu mai păstrează proprietatea asupra unui cont cu sold determinat, ci dobândește dreptul la pensia lunară prevăzută în contract.

Suma se stabilește prin calcul actuarial: furnizorul ia în considerare activul transferat, speranța de viață estimată, randamentele financiare și obligațiile asumate. Calculul utilizează rate de anuitate, adică factori prin care capitalul este transformat în plăți periodice, stabilite de furnizor pe baza unei evaluări prudente.

Furnizorul trebuie să continue plățile cât timp beneficiarul trăiește, chiar dacă acesta depășește durata estimată inițial. Pensia stabilită nu poate fi micșorată ulterior; majorarea este posibilă în condițiile reglementate de ASF.

Contractul poate prevedea una dintre trei variante:

• Pensie viageră simplă: plata se oprește la decesul beneficiarului. Moștenitorilor le revin numai eventualele restanțe pentru luna decesului.
• Pensie viageră cu supraviețuitor: după deces, persoana desemnată încasează pe durata propriei vieți un procent din pensia inițială.
• Pensie viageră cu perioadă certă: contractul garantează plățile pentru un interval minim. Dacă titularul moare înaintea expirării acestuia, beneficiarul desemnat primește pensia până la încheierea perioadei.

În aceste variante viagere, ceea ce poate reveni altei persoane după deces este dreptul la plățile prevăzute contractual, nu capitalul acumulat anterior în Pilonul II.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportSorana Cîrstea joacă la Ningbo cu Sara Bejlek, adversara pe care a eliminat-o la WimbledonGetPonyUnii angajați BMW ar putea încasa peste 650.000 de euro pentru încetarea contractuluiBravonetJeff Daniels devine un fost polițist răzbunător în „Bannerman”, noul serial AMC și NetflixLylaCum îți adaptezi îngrijirea pielii când folosești contraceptive sau te pregătești să le întrerupiRevista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftineșteNews24Ministerul Educației a fixat datele pentru Evaluarea Națională 2027. Simularea începe pe 16 martie