Donald Trump a intensificat tirul la adresa NATO, numind alianța un „tigru de hârtie” și amenințând cu retragerea Statelor Unite. Atacul verbal vine în contextul în care țările europene și alți parteneri occidentali au refuzat să participe activ la războiul din Iran și nu au răspuns apelurilor sale de a forma o forță navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Într-un interviu pentru ziarul britanic The Telegraph, Trump a fost tranșant. „Aș spune că este dincolo de reconsiderare. Nu am fost niciodată influențat de NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar [președintele rus Vladimir] Putin știe și el asta, apropo.”

Ce spune tratatul NATO

La prima vedere, lucrurile par simple. Articolul 13 al Tratatului Atlanticului de Nord din 1949 stipulează că, pentru a părăsi alianța, o țară trebuie să notifice oficial Statele Unite, care apoi informează toți ceilalți membri. Retragerea devine oficială un an mai târziu.

Numai că, în cazul SUA, situația este un pic mai ciudată. Statele Unite acționează atât ca membru, cât și ca depozitar al alianței, gestionând textele tratatului și notificările de aderare sau retragere. guvernul american ar trebui să notifice Departamentul de Stat al SUA cu privire la intenția sa de a se retrage. Teoretic, SUA ar putea rămâne depozitar fără a fi membru, dar cel mai probabil restul țărilor ar vota un amendament pentru a transfera aceste responsabilități.

Legea americană complică totul

Pe plan intern, însă, ecuația se complică serios. În 2023, președintele de atunci, Joe Biden, a semnat o lege care blochează un președinte să părăsească alianța fără sprijinul unei majorități de două treimi în Senat. Actul normativ (un amendament la Legea Autorizării Apărării Naționale pentru Anul Fiscal 2024) specifică faptul că președintele nu poate „suspenda, termina, denunța sau retrage” din Tratatul Atlanticului de Nord fără supermajoritatea din Senat sau un Act al Congresului.

Mai mult, legea interzice folosirea fondurilor federale pentru a sprijini o astfel de retragere. „Legea face ca președintelui să-i fie formal foarte dificil să scoată SUA din tratat”, explică Rafael Loss, policy fellow la European Council on Foreign Relations. „fireste, ar putea exista – în cazul în care Trump ar încerca să facă acest lucru – interpretări juridice diferite ale competențelor diferitelor ramuri legislative ale SUA.”

Ce ar însemna asta, pe bune? Cel mai probabil, orice decizie de retragere formală ar ajunge direct la Curtea Supremă.

Scenariul ieșirii „doar cu numele”

Dar cea mai mare îngrijorare nu este o ieșire formală, ci un scenariu în care SUA rămân tehnic în NATO, dar abandonează obligațiile de apărare reciprocă prevăzute de Articolul 5. Experții avertizează că golirea de conținut a alianței ar putea deteriora fundamental funcționarea acesteia.

„Trump nu se poate retrage legal din NATO fără consimțământul Senatului”, a scris pe X Ian Bremmer, președintele și fondatorul Eurasia Group. „Dar dacă membrii NATO nu pot avea încredere că Statele Unite vor onora Articolul 5, alianța este deja ruptă în cel mai important mod.”

Rafael Loss împărtășește această opinie, afirmând că o retragere formală, deși ar provoca „daune enorme”, ar fi de preferat unui statut de membru neimplicat, pentru că măcar ar oferi claritate. „Nu putem exclude posibilitatea [ca SUA să rămână un membru indiferent] având în vedere ce a spus Trump”, adaugă el. „Trump nu este dedicat operațiunilor de zi cu zi ale NATO, așa că nu este exclus să spună că SUA nu se mai simt legate de obligația Articolului 5. Ar fi un gol dificil de acoperit pentru Europa.”

Iar cifrele sunt amețitoare. În 2025, SUA au contribuit cu aproximativ 60% din totalul cheltuielilor de apărare ale NATO, care s-au ridicat la 1.404 trilioane de dolari.

A mai plecat cineva din NATO?

O astfel de „semi-ieșire” din NATO nu este, e drept, fără precedent. Deși nicio țară nu a părăsit vreodată complet alianța, cel mai aproape a fost Franța, când, sub președintele Charles de Gaulle, a decis să se retragă din structura de comandă militară în 1966.

În practică, Franța a rămas membru al Consiliului Nord-Atlantic (aripa politică a NATO), dar mii de soldați americani au primit ordin să părăsească țara, iar sediul NATO s-a mutat de la Paris la Bruxelles. Parisul a revenit complet în structurile militare abia în 2009, sub președinția lui Nicolas Sarkozy.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Articolul 5 Donald Trump NATO Rafael Loss social SUA