În opiniile unui comentator științific, despre fenomenul pandemic.
Astfel, „A fost, la începutul lunii ianuarie 2020, cel mai căutat genom din lume. Virusologii erau disperați să afle secvența genetică exactă a virusului misterios care se răspândea din Wuhan, pentru a putea veni cu teste și vaccinuri.
Acea informație genetică critică pare să fi apărut la ora 1.05 GMT sâmbătă, 11 ianuarie 2020, într-o postare pe un site cu acces liber numit virological.org, de la un consorțiu condus de profesorul Zhang Yong-Zhen de la Universitatea Fudan din Shanghai. Jeremy Farrar, pe atunci director al Wellcome Trust și în prezent cercetător-șef la Organizația Mondială a Sănătății, a lăudat pe Twitter „un moment potențial foarte important pentru sănătatea globală”.
Însă, acest moment important este în dispută, potrivit unui articol din revista Science. Organizatorii Gisaid (Inițiativa globală privind schimbul de date privind gripa aviară) susțin că a publicat pentru prima dată secvențe cu mai mult de 24 de ore înainte ca virological.org să o facă. Această afirmație a Gisaid, celebrată pentru activitatea sa de catalogare a variantelor Covid, i-a nedumerit pe unii oameni de știință, care își amintesc în mod diferit acel prim moment. Jason McLellan, cercetător în domeniul vaccinurilor la o universitate din Texas, i-a spus lui Martin Enserink, autorul articolului: „Nu cunosc pe nimeni care să fi obținut prima secvență de la Gisaid”.
Dezvăluirea istorică a lui Gisaid, după cum notează articolul, pare să fi fost ratată și de o mare parte din mass-media mondială. Clarificarea modului în care genomul pandemiei a ajuns pentru prima dată în atenția lumii este importantă nu doar de dragul păstrării evidenței: dacă știința uită cât de tensionată și dezordonată din punct de vedere politic a devenit schimbul de date, s-ar putea să nu învețe lecțiile din acest proces.
Trebuie să declar un interes: o relatare a dezvăluirii lui Zhang apare în Spike: The Virus Vs the People, o carte pe care am scris-o împreună cu Farrar. Profesorul Edward Holmes, un biolog evoluționist de la Universitatea din Sydney, a lucrat cu Zhang pentru a transmite informațiile genetice în primele ore ale zilei de 11 ianuarie, ora Regatului Unit (10 ianuarie în SUA), prin intermediul site-ului virological.org.
OMS a scris pe Twitter mai târziu, pe 11 ianuarie, că a primit secvențe genetice din China și că se așteaptă ca acestea „să fie puse la dispoziția publicului cât mai curând posibil”. O cronologie arhivată a OMS consemnează că China a împărtășit public informațiile pe 12 ianuarie 2020, deși Gisaid contestă cronologia OMS.
Dezvăluirea lui Zhang nu este menționată în cronologia OMS, dar este citată în mai multe cărți, inclusiv Disease X, care se bazează pe experiențele lui Richard Hatchett, șeful Coaliției pentru inovații în materie de pregătire pentru epidemii. Vaxxers, memoriile profesorului Sarah Gilbert și ale lui Catherine Green despre dezvoltarea vaccinului Oxford AstraZeneca, descrie secvența fiind postată online târziu într-o vineri seara, iar în acel weekend au apărut mai multe genomuri. Un colaborator american al grupului de la Oxford a confirmat prin e-mail că echipa sa a accesat secvența de pe virological.org la 10 ianuarie și secvențele de pe Gisaid la 12 ianuarie.
O căutare în baza de date de știri Factiva între 10 și 12 ianuarie 2020 relevă prima mențiune despre „Gisaid” pe 12 ianuarie. Nu apare nimic pentru „virological.org”.
Cu toate acestea, la 12 ianuarie, South China Morning Post a raportat că „Comisia Națională de Sănătate din China a anunțat sâmbătă (11 ianuarie) că va împărtăși informații privind secvența genomului coronavirusului cu Organizația Mondială a Sănătății”. Articolul continuă: „Cu o zi înainte ca Comisia Națională de Sănătate să facă anunțul, un consorțiu de specialiști condus de Zhang Yong-Zhen … a postat secvența genomului pe un site web cu acces liber”.
Holmes spune că este nedumerit de ideea că genomul coronavirusului, un subiect de „o importanță globală atât de enormă”, ar fi putut fi încărcat mai devreme fără acoperire mediatică. „Are puțin sens”, spune el.
Gisaid mi-a spus că trei genomuri de coronavirus au fost trimise în baza sa de date de către Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor la 9 ianuarie 2020, iar două dintre acestea au fost făcute publice imediat după miezul nopții din 10 ianuarie 2020, la 00:41 UTC și 00:44 UTC. Acesta a citat patru articole din reviste care susțin afirmația sa privind prima dezvăluire publică, precum și o declarație a agenției chineze de știri Xinhua și un film CNN, Race for the Vaccine (Cursa pentru vaccin).
Gisaid a declarat că postarea lui Zhang a fost de „calitate slabă, deci de valoare limitată pentru acțiuni imediate în vederea dezvoltării de vaccinuri sau diagnostice” și lipsită de date importante. Secretariatul său a adăugat: „Consensul de înaltă calitate al mai multor secvențe (pe Gisaid) a fost esențial pentru încrederea în dezvoltarea de vaccinuri și diagnostice”.
Contează momentul? Da, pentru unii – iar pandemia a scos la iveală faptul că schimbul de date este un câmp minat politic. Pentru majoritatea oamenilor, însă, poate nu la fel de mult ca obținerea acelor vaccinuri și diagnostice atât de importante.
Sursa – www.ft.com