Aşa cum o demonstrează problemele Greciei, fitilul a fost aprins de bomba datoriei globale

Analiza piețelor internaționale în noul an: Provocările obligațiunilor guvernamentale și impactul asupra economiei globale

În contextul actual, o problemă majoră pe piețele internaționale de obligațiuni este deteriorarea tot mai accentuată a acestora, cu Grecia având cele mai grave dificultăți. Această situație are repercusiuni nu doar asupra bursei, ci și asupra economiei mondiale în ansamblu. O analiză publicată pe moneymorning.com subliniază că Grecia a devenit un exemplu negativ al unei crize iminente legate de datoria globală.

De la aderarea sa la Uniunea Europeană în 1981 până la integrarea României și Bulgariei în 2007, Grecia a fost considerată „sora mai slabă” dintre statele membre ale UE, care erau predominant prospere din punct de vedere economic.

Intrarea Greciei în UE a fost motivată inițial de dorința comunității europene de a recompensa țara pentru depunerea dictaturii din 1974. În același timp, aceasta s-a menținut ca membru NATO și a evitat influența Rusiei și Tratatului de la Varșovia.

Pe parcursul celor 15 ani după aderare, Grecia a fost condusă de Andreas Papandreou, un politician socialist care nu se alinia cu tendințele pro-piață liber ale vremii. Astfel că, chiar dacă avea un avantaj temporal față de țările central-europene care au aderat în 2004 (de aproximativ 23 de ani), economia grecească era totuși mai săracă și îndatorată comparativ cu majoritatea acestora.

Grecia s-a aliniat zonei euro în anul 2000; însă pentru aceasta a trebuit să manipuleze datele statistice necesare intrării. Între anii 2001-2006, țara nu respecta criteriile Pactului de Stabilitate prin deficite bugetare excesive.

Chiar dacă îndeplinea cerințele eurozonei în anul 2007, situația s-a agravat drastic până în 2009 când deficitul bugetar ajunsese la alarmantul nivel de 12,7% din PIB. La sfârșitul anului trecut datoria publică grecească atingea pragul critic de 108% din PIB – o valoare inferioară doar Italiei sau Japoniei – fără perspective clare pentru o gestionare eficientă.

Nevoile financiare ale Greciei pentru anul următor se ridicau la aproximativ 48 miliarde dolari (aproximativ15% din PIB), ceea ce stârnea temeri printre investitori. Datorită falsificării datelor statistice și deficitelor mari acumulate anterior, Grecia este considerată ineligibilă pentru asistență financiară europeană. Cancelarul german Angela Merkel s-a aratat reticent față de ideea impunerii unei poveri suplimentare contribuabililor germani sau europeni; totuși există posibilitatea ca FMI să intervină cu un împrumut – dar probabil nu atât cât ar necesita Grecia.

Grecia prefera să evite condițiile stricte impuse printr-un program FMI atunci când ar putea obține fonduri direct din partea UE datorită riscurilor ce le-ar putea genera destabilizarea monedei euro.
Dacă ne uităm spre dezechilibrele balanței comerciale existente între statele europene putem observa că unele dintre acestea au probleme chiar mai mari decât cele întâmpinate actualmente de Grecia – cum ar fi Letonia – care însă beneficiază încă pe parcursul tranziției sale post-comuniste.

Comportamentul Letoniei pe parcursul ultimelor două decenii demonstrează angajamentul acesteia față principiile economice liberale spre diferență semnificativ evidentiat între cele două națiuni.
Astfel încât falimentarea Greciei reprezintǎ o ameninţare mult mai gravǎ atât pentru pieţele internaţionale cât şi pentru stabilitatea economicǎ regionalǎ comparativ cu Letonia.

Un eventual faliment al Greciei nu va avea consecințe devastatoare decât poate asupra vecinilor mediteraneeni precum Italia sau Spania; dar ieșirea forțată din zona euro ar putea genera incertitudini majore privind stabilitatea monedei europene per ansamblu.
Aceasta va afecta profund percepția global despre siguranța valutarã într-o lume unde nici dolarul american nici yen-ul japonez par prea solide momentan.
În prezent Portugalia pare cea mai bine administrată dintre cele trei națiuni mediteraneene menținând un deficit curent relativ scazut si o datorie publicã moderatã comparativ cu restul regiunii.

Spania se confruntǎ acum cu provocări severe inclusiv prabusirea sectorului imobiliar si rate alarmante ale şomajului iar Italia detine cea mai mare datorie publicã dar management-ul acesteia rămâne relativ eficient.
Astfel Spania pare sa fie ţara cel puțin afectata după Grecia având in vedere problemele sale structurale profunde chiar daca datoria sa publica este sub control comparativa fiind doar cca60%.

Problemele financiare nu sunt limitate doar acestor ţări; Marea Britanie se confruntǎ acum cu un deficit bugetar semnificativ iar Japonia are una dintre cele mai mari datorii publice raportate vreodatã.
Îngrijorările persistente sunt evidente şi in cazul Statelor Unite unde problema datoriilor devine tot mai presantǎ iar perspectiva unui recul pe piaţa internaționala obligatiunilor devine inevitabil realitate in următorii ani afectând astfel toate statele membre ale zone Euro precum si alte puteri economice globale precum Marea Britanie sau Japonia .

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgențăNews24Dominic Fritz susține că PSD va controla deciziile premierului Luca NiculescuDolce SportRăzvan Burleanu răspunde cererilor de demisie din tribune și își reafirmă angajamentul până în 2030GetPonyCum se obține despăgubirea CASCO pentru pagubele produse de vreme și ce trebuie verificat înainte de reparațieBravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acutăLylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână