Cifrele raportate la nivel mondial depășesc estimările anterioare, conturând o realitate financiară extrem de complexă. La sfârșitul lunii martie 2026, datoria globală a atins un nivel record absolut de aproape 353.000 de miliarde de dolari. Motorul principal al acestei creșteri masive rămâne politica agresivă de cheltuieli guvernamentale, potrivit Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.

Investitorii cauta alternative pe pietele globale

Cererea internațională pentru bondurile guvernamentale din Japonia și Europa s-a consolidat mare de la începutul anului. Iar acest aspect contrastează puternic cu cererea în mare parte stabilă pentru obligațiunile Trezoreriei Statelor Unite. „Aceste evoluţii arată eforturile investitorilor internaţionali de a-şi diversifica portofoliile în afara obligaţiunilor Trezoreriei SUA”, a afirmat Emre Tiftik, director în cadrul IIF.

E drept că piața americană rămâne un gigant greu de ignorat.

Totuși, dinamica fluxurilor de capital se schimbă. Deși „nu există un risc imediat” pe piața de 30.000 de miliarde de dolari a obligațiunilor Trezoreriei SUA, proiecțiile pe termen lung (analizate cu atenție de marile fonduri de investiții) sugerează că majorarea datoriei guvernamentale a Statelor Unite pare să fie „pe o cale nesustenabilă”. Asta în timp ce nivelul datoriilor în zona euro și Japonia este acum în scădere, a mai explicat Tiftik.

Cum se resimte presiunea datoriilor in economie

Împrumuturile masive ale Washingtonului au reprezentat unul din motoarele principale ale creșterii datoriei globale. Vorbim despre un avans de peste 4.400 miliarde de dolari doar în primul trimestru din 2026. Este cel mai rapid avans înregistrat începând de la mijlocul lui 2025 și al cincilea trimestru de creștere consecutivă, pe baza datelor furnizate de Economica într-o analiză detaliată a piețelor de capital.

V-ați gândit vreodată cum ajung aceste decizii luate peste ocean să ne afecteze direct costurile de finanțare? Când Trezoreria americană absoarbe cantități uriașe de capital pentru a-și finanța deficitul, randamentele cresc la nivel global, iar asta se traduce automat prin dobânzi mai mari la creditele corporative și suverane din România. Statul român se împrumută mai scump pe piețele externe atunci când concurează cu dobânzile atractive din SUA, punând presiune pe deficitul bugetar și, până la urmă, pe taxele plătite de mediul de afaceri autohton.

Conform actualelor politici, ponderea în PIB a datoriei SUA ar urma să continue să crească. Dar piața obligațiunilor corporative din SUA înregistrează un boom real, propulsat de influxurile externe semnificative și de emisiunile de capital legate strict de dezvoltarea inteligenței artificiale (AI).

Pietele emergente si expunerea corporativa

Situația nu este deloc uniformă la nivelul marilor jucători economici. Tiftik a subliniat că există o accelerare semnificativă de la începutul anului a împrumuturilor firmelor non-financiare din China, vizând în special companiile de stat care caută lichidități.

În afara primelor economii mondiale, datoria în economiile dezvoltate a scăzut. Numai că pe piețele emergente, excluzând China, volumul datoriilor a crescut la 36.800 de miliarde de dolari, strict în urma majorării agresive a împrumuturilor guvernamentale.

Dincolo de aceste fluctuații și reorientări regionale, raportul datorie/PIB la nivel mondial s-a situat la 305%, un indicator macroeconomic care a rămas în mare parte stabil începând din anul 2023.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
China Emre Tiftik IIF Japonia trezoreria SUA