Euro ajunge la 5,35 lei. Firmele importatoare plătesc mai mult pentru achizițiile din străinătate

Euro a ajuns marți, 6 octombrie 2026, la un record de 5,35 lei. Vineri, cursul era de 5,34 lei pentru un euro și de 4,75 lei pentru un dolar. Deprecierea monedei naționale mărește costurile în lei ale achizițiilor din străinătate, iar transferarea lor în prețurile finale depinde de domeniul de activitate și de marjele companiilor.

„În România, leul a început să se deprecieze atât față de euro, cât și față de dolar săptămâna trecută, cursul ajungând vineri la 5,34 față de euro și la 4,75 față de dolar, din cauza incertitudinilor generate de criza politică prelungită și de deciziile agențiilor de rating. Marți, leul și-a continuat scăderea, cursul de schimb ajungând la 5,35 față de euro și la 4,76 față de dolar”, a declarat Bogdan Maioreanu, analist eToro, într-o declarație publicată de Adevărul.ro.

Costurile importatorilor pot ajunge și la consumatorii care plătesc în lei

Firmele dependente de importuri au nevoie de mai mulți lei pentru aceleași materii prime, echipamente și servicii cumpărate din exterior. Analistul Silviu Gresoi consideră că o parte dintre aceste cheltuieli suplimentare se va regăsi inevitabil în prețurile finale.

Efectul asupra bugetelor populației este descris de acesta astfel: „Creșterea cursului se transmite în economie mai repede decât pare. Pentru populație, un leu mai slab înseamnă produse importate mai scumpe, costuri mai mari pentru vacanțe sau plăți în euro și, în timp, presiune suplimentară asupra prețurilor”, a declarat Gresoi pentru Adevărul.ro.

Transmiterea cursului în prețuri se produce treptat, în special la produsele și serviciile care depind de importuri. Prețurile nu cresc toate imediat sau în aceeași măsură. Prin aceste scumpiri, deprecierea poate afecta și consumatorii care își achită cheltuielile exclusiv în lei, nu doar persoanele cu rate sau alte obligații în euro.

Reacția bursei nu înlătură îngrijorările privind finanțele publice

Luni, indicele bursier BET de la Bursa de Valori București a câștigat peste 4%, după anunțul agenției de rating S&P. Finanțele publice ale României rămân însă o vulnerabilitate urmărită de investitori.

„Piețele au răsuflat ușurate după ce S&P a menținut vineri ratingul de investiții al României, dar această destindere ar putea fi de scurtă durată, pe măsură ce criza politică continuă, iar lipsa unui guvern ridică semne de întrebare cu privire la direcția țării și la continuarea reformelor de stabilizare bugetară”, a explicat Maioreanu.

Ratingul de investiții reprezintă evaluarea riscului de credit care păstrează România în categoria recomandată investițiilor. Gresoi apreciază că menținerea acestei evaluări reduce temporar o presiune suplimentară asupra piețelor, fără să elimine problemele de fond.

În România, deficitul bugetar, deficitul extern și incertitudinea politică sunt factorii pe care analistul îi leagă de evoluția viitoare a monedei. Atât timp cât aceștia rămân ridicați, el se așteaptă la perioade de volatilitate, adică fluctuații ale cursului, și la o depreciere graduală, mai degrabă decât la o scădere accelerată și liniară.

În evaluarea sa, euro la 5,35 lei indică o depreciere treptată a leului, ale cărei efecte asupra prețurilor și costului vieții se vor manifesta în timp.

Diferențele de randament susțin dolarul, iar politica apasă pe piețele europene

Presiunile interne asupra leului se suprapun unor riscuri de pe piețele europene. Evoluția monedelor și costurile de finanțare ale statelor reflectă mai multe schimbări:

Euro a coborât în ultima săptămână spre 1,12 dolari, nivel nemaiînregistrat din mai 2025. Potrivit lui Maioreanu, diferența dintre randamentele obligațiunilor de stat americane și germane pe zece ani a crescut de la aproximativ 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale. Câștigurile mai atractive oferite de activele americane pot orienta investitorii către dolar, pe fondul așteptărilor privind o politică monetară mai restrictivă în Statele Unite.
În Franța, deficitul bugetar, incertitudinea politică și costurile de finanțare în creștere au mărit diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane pe zece ani. Aceasta a ajuns la 152 de puncte de bază, unitatea folosită pentru diferențele mici dintre dobânzi, cel mai ridicat nivel din 2011. Randamentul titlurilor franceze a avut cea mai slabă evoluție trimestrială de la introducerea euro.
În Spania, convocarea alegerilor anticipate pentru 29 noiembrie adaugă incertitudine. Datoria publică se apropie de 101% din produsul intern brut (PIB). Investitorii urmăresc datoria statului, obligațiunile și primele de risc, adică randamentul suplimentar cerut pentru asumarea riscului.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News