Blocada Strâmtorii Ormuz a aruncat Europa în al doilea șoc energetic major din ultimii patru ani, iar guvernele, deși au răspuns rapid, par să nu fi învățat nimic din trecut. Oficialii avertizează că măsurile luate acum sunt ca și cum ai turna benzină pe foc, repetând cu o precizie izbitoare greșelile din 2022.
Guvernatorul Băncii Naționale a Belgiei, Pierre Wunsch, a spus-o direct: „Trebuie în primul rând să reducem cererea acum.” El a avertizat că măsurile largi de sprijin energetic ar fi ca și cum „am turna benzină” pe problemă. Si totusi, majoritatea guvernelor fac exact acest lucru.
O criza prelungita cu buna stiinta
O evaluare comparativă a măsurilor fiscale adoptate de Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Ungaria, raportată la cadrul „triple-T” al Băncii Centrale Europene (țintit, adaptat, temporar), arată o realitate sumbră. Niciun stat membru nu îl respectă pe deplin. Logica din spatele celor trei criterii este simplă: sprijină direct pe cei care nu pot absorbi șocul (țintit), păstrează semnalul de preț care determină ajustarea cererii de care Europa are nevoie disperată (adaptat) și expiră înainte ca măsurile de urgență să devină permanente (temporar).
Fiecare euro cheltuit pentru a suprima semnalul de preț este un euro cheltuit pentru a prelungi criza.
Ierarhia esecului. De la Ungaria la Franta
Ierarhia eșecului este clară. La coada clasamentului se află Ungaria și Polonia, ale căror plafonări directe de preț la benzină și motorină suprimă complet semnalul de preț, aducând beneficii mai ales gospodăriilor cu consum ridicat. Mai mult, acestea atrag distorsiuni secundare, cum ar fi o interdicție de export pentru produsele brute și rafinate în cazul Ungariei și turismul pentru combustibil în Polonia.
Spania, Italia și Germania ocupă următoarea treaptă, alături de Ungaria și Polonia pe această dimensiune. Toate cele cinci țări aplică acum reduceri ample ale TVA-ului sau ale accizelor, care eșuează simultan la capitolele țintire și adaptare, beneficiile crescând odată cu consumul. Comisia a pus deja sub semnul întrebării dacă reducerile de TVA la carburanți din Spania și Polonia sunt compatibile cu Directiva TVA.
Dar nu totul este prost gandit.
Voucherul termic consolidat din Spania, un transfer direct de venit către gospodăriile identificate prin criterii de vulnerabilitate, este una dintre puținele măsuri care trece toate cele trei teste. Creditele fiscale sectoriale din Italia pentru transport, pescuit și agricultură nu intervin direct în prețuri și vizează sectoare cu expunere demonstrabilă, deși rămân legate de consumul de combustibil, ceea ce atenuează stimulentul de a ajusta cererea. Numai ca Franța este singurul stat membru care s-a apropiat cel mai mult de standardul BCE. Parisul a ales să nu intervină la prețurile de la pompă, în ciuda protestelor din sectorul transporturilor, bazându-se pe instrumente administrative, cum ar fi 500 de inspecții la benzinării pentru a detecta marjele abuzive, sprijin de lichiditate prin Bpifrance și amânări ale obligațiilor fiscale și de securitate socială. Sprijinul bugetar de 70 de milioane de euro pentru transport, agricultură și pescuit este veriga sa cea mai slabă, fiind încă legat de consumul de combustibil.
O taxa europeana pe profiturile exceptionale?
Dincolo de măsurile naționale, cinci guverne s-au întrebat cine ar trebui să finanțeze aceste ajutoare. Pe 3 aprilie, miniștrii de Finanțe și Economie din Austria, Germania, Italia, Portugalia și Spania au trimis o scrisoare comună comisarului Wopke Hoekstra, cerând Comisiei să dezvolte de urgență o taxă europeană pe profiturile excepționale ale companiilor energetice. Aceasta ar fi un ecou al contribuției de solidaritate adoptată prin Regulamentul 2022/1854 (un mecanism similar celui din criza anterioara).
Numai ca taxa din 2022 a avut două probleme majore, iar o a doua încercare nu trebuie să le repete. A impozitat baza greșită și a permis statelor membre să renunțe sau să conceapă echivalente naționale fără un standard obligatoriu, fracturând piața unică. Spania, de exemplu, a impozitat cifra de afaceri netă, care nu are nicio legătură cu câștigurile excepționale. V-ați gândit vreodată cum ajung astfel de decizii să ne afecteze direct buzunarul? Orice nou instrument trebuie să vizeze profitul economic real.
Guvernele trebuie sa nu mai trateze pretul ca pe un inamic
Tiparul este condamnabil, iar rețeta nu este opțională. „Guvernele trebuie să nu mai trateze semnalul de preț ca pe un inamic.” Reducerile generale de taxe și plafonările de preț ar trebui înlocuite imediat cu transferuri directe de venit pentru gospodăriile vulnerabile și sprijin de lichiditate, alături de credite fiscale nealocate pentru sectoarele expuse.
Măsurile de urgență ar trebui să expire nu la date calendaristice pe care politicienii le pot prelungi în tăcere, ci la declanșatori de piață predefiniți, care depolitizează decizia de retragere. Si Comisia ar trebui să stabilească un cadru de notificare și evaluare ex ante, bazat pe criteriile triple-T ale BCE, astfel încât statele membre să înțeleagă impactul agregat al măsurilor lor înainte de adoptare, nu după.
Alternativa, o altă rundă de subvenții nețintite care întârzie ajustarea și adâncesc găurile fiscale, nu este managementul crizei. Este prelungirea crizei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorie
GetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei ani
BravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luat
LylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamentele
Revista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunerea
News24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani
