BCE 2027 – Paradox în lupta pentru putere. De ce favoritul nu e cel mai pregătit

Jocurile pentru șefia Băncii Centrale Europene au început. Miza? Colosală. Dar apare o situație bizară: favoritul din sondaje nu este și candidatul pe care economiștii îl consideră cel mai competent, creând o ruptură evidentă între probabilitate și calificare.

Un sondaj recent de la Bloomberg, cu date preluate de Mediafax, îl pune în frunte pe olandezul Klaas Knot. Mandatul său la banca centrală națională s-a terminat anul trecut, dar acum pare în pole-position pentru a o succeda pe Christine Lagarde în 2027. Când discuția ajunge însă la calificare pură, experții arată în altă parte. Isabel Schnabel, membru în Comitetul executiv al BCE, este considerată cea mai pregătită persoană pentru acest rol.

Cine conduce plutonul? Olandezul Knot, lăudat chiar de Lagarde

Klaas Knot pare omul momentului. El conduce detașat clasamentul candidaților probabili. În spatele lui vin Pablo Hernandez de Cos, actualul șef al Băncii pentru Reglementări Internaționale, și Joachim Nagel, președintele puternicei Bundesbank din Germania. Popularitatea lui Knot nu e o întâmplare. Are susținere la nivel înalt, fiind lăudat public chiar de actuala președintă a BCE.

„Are intelectul, are rezistența, este capabil să includă oamenii”, spunea Lagarde despre Knot în luna octombrie. Nici Pablo Hernandez de Cos nu a fost uitat, șefa BCE descriindu-l drept un „fantastic jucător de echipă” și un „economist foarte meticulos”. Astfel de declarații publice, făcute cu trei ani înainte de decizie, nu fac decât să le cimenteze statutul de favoriți.

Calificări versus șanse reale: Marea dilemă a succesiunii

Aici se naște paradoxul. Când economiștii au fost întrebați cine are cele mai bune calificări, nu cine are cele mai mari șanse, clasamentul s-a dat peste cap. Pe primul loc a sărit Isabel Schnabel, recunoscută pentru expertiza ei tehnică. Abia pe locul al doilea s-a clasat de Cos, urmat îndeaproape de Knot.

Ironia sorții… cea mai competentă persoană, în viziunea experților, are cele mai mari obstacole. Respondenții sondajului au fost limpezi în privința criteriilor. O diplomă în economie și experiența de lucru într-o bancă centrală sunt considerate calitățile de bază pentru un președinte al BCE, iar o carieră în finanțe și conducerea unei autorități monetare sunt atuuri serioase.

Un detaliu interesant: genul candidatului, un subiect sensibil în numirile trecute, a fost considerat printre cele mai puțin importante criterii de selecție.

De ce candidata „perfectă” are șanse minime

Isabel Schnabel, deși lăudată pentru competență, se lovește de două ziduri. Primul e juridic: numirile în Comitetul executiv al BCE nu sunt reînnoibile, iar mandatul ei ar putea crea complicații. Al doilea zid e politic și ține de viziunea sa economică.

Schnabel este la „extremitatea foarte hawkish a spectrului”. Adică, susține o politică monetară de fier, axată pe combaterea inflației cu orice preț. O astfel de poziție radicală poate fi un impediment serios.

„Probabil că se dorește o persoană mai centristă, care să mențină natura consensuală și să calmeze elementele polarizate ale Consiliului guvernatorilor”, a explicat Andrzej Szczepaniak, un fost economist al BCE. Mesajul e clar: se caută un diplomat, nu un radical.

Un puzzle geopolitic și un pachet de numiri

Cursa pentru șefia BCE este mult mai mult decât o competiție de CV-uri. Este un joc geopolitic complex. Numirea recentă a croatului Boris Vujcic ca vicepreședinte al BCE, din iunie, este o piesă cheie pe tabla de șah. El vine din estul regiunii. Numirea lui lasă ușa deschisă pentru ca președinția să fie disputată de candidați din nord și sud.

Coincidență? Greu de crezut.

Pe lista scurtă a discuțiilor mai sunt și alte nume grele: Francois Villeroy de Galhau din Franța, Fabio Panetta din Italia și Olli Rehn din Finlanda. Majoritatea economiștilor se așteaptă ca decizia finală să vină în al doilea trimestru al lui 2027. Aproape jumătate dintre ei cred că numirea nu va fi una singulară, ci parte dintr-un pachet mai mare de reorganizare la vârful instituției care decide politica monetară pentru sute de milioane de europeni.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCând preocuparea pentru aspect îți conduce viața. Semnele tulburării dismorfice corporaleRevista IoanaTensiunea după 40, 50 și 60 de ani. Valorile care cer monitorizare sau ajutor medicalNews24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Piața de capital din România își consolidează rolul în economie, după un prim semestru cu evoluții pozitiveDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyProgramările la RAR sunt gratuite și durează, în medie, 4-7 zile. Două județe au termene de până la 25 de zileBravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”