Banca Centrală Europeană a decis să mențină ratele dobânzilor neschimbate pentru a șasea ședință la rând, în contextul incertitudinii provocate de războiul din Iran. Rata dobânzii la depozite rămâne astfel la 2%, o mișcare anticipată de toți analiștii consultați într-un sondaj realizat de Bloomberg. Decizia vine în așteptarea unor clarificări privind impactul conflictului asupra inflației și economiei europene.
Un ton mai ferm în fața incertitudinii
Deși oficialii băncii nu au oferit indicații clare privind măsurile viitoare, reiterând că vor lua decizii de la o ședință la alta, tonul adoptat este vizibil mai ferm în ceea ce privește amenințările la adresa zonei euro. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut ca perspectivele să devină mult mai incerte, generând riscuri de creștere a inflației și riscuri de încetinire a creșterii economice”, a transmis BCE într-un comunicat.
Impactul prețurilor la energie
Principalul canal de transmitere a șocului este, clar, piața de energie. V-ați gândit cum se propagă acest efect? BCE explică mecanismul. „Acesta va avea un impact vizibil asupra inflației pe termen scurt, prin creșterea prețurilor la energie. Implicațiile sale pe termen mediu vor depinde atât de intensitatea și durata conflictului, cât și de modul în care prețurile la energie vor influența prețurile de consum și economia.”
Iar violențele se intensifică, cu atacuri asupra infrastructurii energetice critice, chiar în timp ce factorii de decizie se aflau în ședință. Acest ultim șoc resimțit de piețele petrolului și gazelor a alimentat imediat pariurile investitorilor că BCE va fi nevoită, până la urmă, să majoreze costurile de împrumut în acest an.
Temeri de stagflație și prognoze sumbre
Oficialii se află într-o poziție mai bună decât atunci când Rusia a invadat Ucraina în 2022. Și totuși, unii dintre ei evocă deja perspectiva unor majorări ale dobânzilor, chiar dacă producția pare, si, vulnerabilă. alimentează temerile legate de stagflație.
O nouă prognoză trimestrială a BCE indică o inflație mai rapidă și o creștere economică mai lentă. E drept că analiștii au afirmat că valoarea acesteia ar putea fi limitată, întrucât multe dintre datele utilizate pentru prognoze ar putea fi anterioare războiului.
Scenarii de criză: inflație de peste 4%?
O analiză separată a scenariilor posibile nu sună deloc bine. Potrivit acesteia, „o întrerupere prelungită a aprovizionării cu petrol și gaze ar conduce la o inflație mai mare și la o creștere economică mai mică decât previziunile de referință”, a mai comunicat BCE.
Necunoscuta majoră rămâne durata conflictului.
Uniunea Europeană a avertizat deja că inflația ar putea depăși 3% în 2026 dacă petrolul Brent se menține în apropierea nivelului de 100 de dolari pe baril, iar prețurile la gaz rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. Ba chiar unii economiști prevăd o creștere peste 4% dacă problemele persistă.
Investitorii și economiștii, în tabere opuse
În piețe, investitorii preconizează mai mult de două creșteri de câte un sfert de punct procentual în acest an. Numai că economiștii nu sunt de acord, neașteptând nicio schimbare până în 2027. Christine Lagarde și alți oficiali subliniază că nu vor permite repetarea ultimului șoc inflaționist, dar, în același timp, se opun luării unor măsuri pripite. Aceștia evidențiază diferențele față de situația de acum patru ani, când cererea reprimată în urma pandemiei a determinat o creștere a cererii, iar costurile de împrumut erau sub zero (o situație complet diferită de cea actuală).
În lipsa unei clarități, Banca Reglementărilor Internaționale avertizează că un război de lungă durată ar putea zgudui piețele financiare și ar putea modifica așteptările privind inflația, în timp ce FMI recomandă factorilor de decizie să rămână flexibili.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
