Războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice asociate rămân o sursă majoră de incertitudine pentru economia zonei euro, arată un raport al Băncii Centrale Europene (BCE), publicat joi de Banca Națională a României (BNR). Documentul indică însă că o expansiune economică peste așteptări ar putea fi generată de cheltuielile planificate în domeniul apărării și al infrastructurii.
Riscuri și oportunități în contextul internațional
Deși tensiunile comerciale s-au redus, volatilitatea internațională riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare, să afecteze exporturile și să încetinească atât consumul, cât și investițiile, conform raportului BCE. O deteriorare a încrederii pe piețele financiare ar conduce la condiții de finanțare mai restrictive, erodând creșterea economică. „Tensiunile geopolitice, mai ales războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, cheltuielile planificate pentru apărare şi infrastructură, alături de reformele destinate creşterii productivităţii, pot determina o expansiune economică peste aşteptări. Ameliorarea încrederii ar putea stimula cheltuielile private”, se arată în documentul citat.
Prognoza de creștere economică și inflație
Potrivit proiecțiilor experților Eurosistemului, ritmul mediu anual de creștere a PIB real în zona euro va fi de 1,4% în 2025, 1,2% în 2026 și 1,4% pentru anii 2027 și 2028. Prognoza de creștere economică a fost revizuită în sus pe întregul orizont de proiecție, ca urmare a datelor peste așteptări, a reducerii incertitudinilor comerciale și a consolidării cererii externe. Inflația este estimată să scadă de la 2,1% în 2025 la 1,9% în 2026 și 1,8% în 2027, înainte de a atinge ținta de 2% pe termen mediu în 2028. „Potrivit proiecţiilor macroeconomice pentru zona euro ale experţilor Eurosistemului din luna decembrie 2025, inflaţia totală ar trebui să se situeze, în medie, la 2,1% în 2025, la 1,9% în 2026, la 1,8% în 2027 şi la 2% în 2028”, precizează raportul.
Factorii care influențează perspectivele inflației
Perspectivele inflației sunt marcate de incertitudine din cauza contextului internațional. Rata inflației ar putea scădea mai mult decât se anticipează în cazul în care tarifele vamale impuse de SUA vor reduce cererea pentru exporturile din zona euro sau dacă moneda euro se va aprecia. Invers, inflația ar putea crește dacă fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare va scumpi importurile sau dacă presiunile salariale se vor diminua într-un ritm mai lent. „Impulsionarea cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură ar putea, de asemenea, majora inflaţia pe termen mediu. Fenomenele meteorologice extreme, precum şi evoluţia crizei climatice şi a celei naturale la modul mai general ar putea determina o scumpire peste aşteptări a alimentelor”, menționează experții BCE. Proiecția privind inflația pentru 2026 a fost revizuită în sus, motivul principal fiind o scădere mai lentă a prețurilor la servicii.
Reziliența economiei și piața muncii
Economia zonei euro a dat dovadă de reziliență, cu un avans de 0,3% în trimestrul al treilea din 2025, susținut de un consum solid și de investiții. Sectorul serviciilor a dominat creșterea, în timp ce activitatea în industrie și construcții a stagnat. Piața muncii rămâne robustă, rata șomajului fiind de 6,4% în octombrie 2025, un nivel apropiat de minimul istoric. Deși cererea de forță de muncă s-a temperat, gradul de ocupare a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea. Pentru 2026 se estimează o accelerare a exporturilor, pe fondul revigorării cererii externe. Consiliul guvernatorilor BCE își reafirmă determinarea de a stabiliza inflația la ținta de 2% și subliniază necesitatea consolidării zonei euro în actualul context geopolitic, salutând apelul Comisiei Europene pentru prioritizarea sustenabilității finanțelor publice și a reformelor structurale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News