Rezistența țăranilor din Susya: O poveste de curaj în fața colonizării

În sudul Cisiordaniei, comunitatea palestiniană din satul Susya se opune cu tărie încercărilor coloniștilor israelieni de a-i dezloca de pe pământurile lor. Această situație reflectă dificultățile întâmpinate de mulți palestinieni din regiune, conform unui articol publicat în ziarul elvețian Neue Zuercher Zeitung.

Colonia israeliană Susya este situată pe ruta ce leagă Hebron, cel mai mare oraș din Cisiordania, de desertul Negev. Deși colonia este ușor accesibilă, găsirea satului palestinian omonim poate fi o provocare. Pe hărțile satelitare apar doar câteva puncte negre care indică prezența corturilor dispersate printre stânci și măslini. După ocuparea Cisiordaniei, autoritățile israeliene au fondat o colonie în această zonă și au declarat terenurile adiacente ca fiind parc arheologic.

Beduinii locali au fost astfel forțați să se refugieze în peșteri pentru a scapa de presiunea coloniștilor evrei care își duceau animalele pe pământurile lor și distrugeau resursele vitale precum fântânile și măslinii. Mohammed Jaber rememorează cum un palestinian a fost ucis la Susya în 1991, subliniind dificultățile cu care s-au confruntat localnicii.

În 1996, armata israeliană a început demolarea ad shelter-urilor improvizate ale beduinilor. Trei ani mai târziu, colonia a fost extinsă prin ocuparea terenurilor aparținând familiilor locale. Răzbunările violente ale armatei după asasinarea unui colonist evreu în 2001 au dus la distrugerea unor case și surse de apă ale locuitorilor; totuși, un tribunal israelian a decis că aceste expulzări nu erau justificate.

Mohammed menționează că viața într-un cort nu este deloc plină de satisfacții; multe familii au solicitat permise pentru construcții fără succes timp de doi ani. Conform legii locale, dacă un teren rămâne nefolosit timp de trei ani devine proprietatea statului Israel. Din acest motiv, locuitorii continuu să trăiască în corturi pentru a-și păstra drepturile asupra pământului.

Beduinii din Cisiordania și Șicanele Coloniștilor Evrei

Cine sunt beduinii din Cisiordania?

Beduinii din Cisiordania sunt un grup etnic distinct, care își are originile în comunitățile nomade arabo-islamice. Acești oameni trăiesc în principal în regiunea deșertică a Cisiordaniei și au o cultură bogată, caracterizată prin tradiții ancestrale, stil de viață pastoral și o legătură profundă cu pământul. În ciuda modernizării și a schimbărilor geografice, modelele de viață ale beduinilor continuă să fie influențate de tradițiile străvechi.

Structura socială și culturală a beduinilor

• Familia: Familia extensivă joacă un rol central în comunitățile beduine, având un sistem patriarhal bine definit.
• Economia: Activitățile economice sunt predominant legate de creșterea animalelor, cum ar fi oi și capre, dar și de agricultura de subzistență.
• Obiceiuri: Tradițiile culinare, muzica și dansurile sunt esențiale în viața cotidiană a beduinilor.

Impactul coloniștilor evrei asupra beduinilor

Coloniile evreiești din Cisiordania au avut un impact profund asupra vieții și culturii beduinilor. Aceste colonii au dus la restricționarea accesului la resurse esențiale, cum ar fi apa și pășunile, schimbând drastic stilul de viață tradițional al acestora.

Restructurarea teritorială și impactul politic

Provocările cotidiene ale beduinilor

Odată cu creșterea coloniilor evreiești, beduinii se confruntă cu o serie de provocări care pun în pericol nu doar stilul de viață, ci și supraviețuirea lor culturală:

• Discriminare: Beduinii sunt adesea marginalizați în fața legislației israeliene, fiind priviți ca cetățeni de rang secundar.
• Conflicte de teren: Multe dintre comunitățile beduine sunt distruse în urma extinderii coloniilor.
• Acces limitat la educație și medical: O lipsă acută a infrastructurii educaționale și medicale.

Studii de caz: Impactul colonizării asupra specificului cultural beduin

Mai multe studii de caz au fost realizate pentru a analiza consecințele colonizării asupra culturii și stilului de viață al beduinilor. De exemplu, un studiu realizat de Universitatea din Tel Aviv a evidențiat cum accesul limitat la resurse vitale a dus la o modificare a practicilor culturale tradiționale, cum ar fi ritualurile de nuntă și cele de înmormântare.

Măsuri de protecție și activism

În ciuda dificultăților cu care se confruntă, beduinii nu stau degeaba. Organizațiile non-guvernamentale și activiștii pentru drepturile omului lucrează pentru a proteja patrimoniul cultural și reminiscențele acestor comunități.

Exemple de inițiative

• Educarea tinerilor: Programele educaționale menite să păstreze cunoștințele tradiționale.
• Advocacy: Campanii pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă beduinii.
• Proiecte ecoturistice: Încurajarea turismului sustenabil care să sprijine economia locală.

Experiențe personale și testimoniale

Interviurile cu beduini din diferite comunități din Cisiordania dezvăluie multe dintre provocările cu care se confruntă. O tânără beduină, Fatima, a declarat: „Tradițiile noastre sunt parte din identitatea noastră. Vrem să trăim liber și să ne păstrăm cultura intactă.”

Aceste mărturii umanizează problema, oferind o perspectivă profundă asupra vieții zilnice a beduinilor și a provocărilor cu care se confruntă.

Beneficii și sfaturi practice pentru vizitatori

Dacă plănuiești să vizitezi Cisiordania, iată câteva sfaturi pentru a interacționa într-un mod respectuos cu comunitățile beduine:

• Respectă cultura locală: Învață despre obiceiurile lor și comportă-te într-o manieră adecvată.
• Sprijină economia locală: Cumpără produse apărute din meșteșugurile tradiționale.
• Participă la tururi organizate: Alege ghizi locali pentru a avea un impact pozitiv asupra comunității.

Coloniștii continuând să fac viața insuportabil beduinilor prin atacuri frecvente asupra acestora atât acasă cât și când îngrijesc animalele; Hajja Sara afirmând că nici poliția nici armata nu îi protejează împotriva agresiunilor coloniștilor. Mohammed susține că autoritățile intervin doar atunci când beduinii se apără sau ripostează la atacuri.

Autoritatea Palestiniană are puține instrumente la dispoziție deoarece zona face parte din ‘Arealul C’, administrat exclusiv de Israel conform acordurilor semnate în anii ’90. Intervențiile internaționalilor sunt singurele momente când coloniștii sunt reținuți pentru abuzuri.

Organizația B’tselem lucrează activ pentru documentarea abuzurilor prin distribuirea camerelor video comunităților afectate; astfel s-a întâmplat ca patru coloniști mascați să fie filmați bătând trei localnici inclusiv o femeie vârstnicã într-un incident petrecut pe 8 iunie 2008 – însă justiția nu s-a concretizat ulterior.

Atacurile asupra palestinienilor nu sunt limitate doar la Susya ci afectează întreaga regiune a Cisiordaniei; ONU raportând peste 147 incidente violente cauzate de coloniști doar într-un singur an (2009). Arealul C acoperind aproximativ 60% din teritoriu rămâne inaccesibil majorității agricultorilor palestinieni datorită ocupației militare sau revendicărilor teritoriale israeline.

Un raport recent al Amnesty International arată că aproximativ 80% din resursele acvatice freatice ale regiunii sunt utilizate exclusiv pentru nevoile Israelului iar între 180000-200000 palestinieni trăiesc fără acces constant la apă potabilã – comparativ cu cei aproximativ 4500000 israeliți care consumã mult mai mult decât populația totalã arabã din zonã (2 milioane).

Mohammed Jaber povestește despre o întâmplare recentǎ când niște tineri evrei l-au atacat cu pietre in timp ce păştea oile: „Când i-am întrebat motivul persecuției mi-au răspuns: ‘Acesta e pământul nostru! Trebuie să plecați!'”. La care el le-a replicat: „Pământul acesta ne-a fost dat tuturor!”. Raspunsurile venite erau clare: „Nu! El ne-a dat noua Israel si voua Arabia Sauditā!”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaLisa a purtat la VMAs o rochie transparentă The Attico și o manichiură inspirată din dansul thailandezRevista IoanaUn iaurt poate arăta normal și totuși să fie nesigur. Ce verifici înainte să-l consumiNews24Cabinetul Mureșan are 169 de voturi declarate și are nevoie de 233 pentru învestireDolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euroGetPonyRovinieta se scumpește de la 1 octombrie, iar mașinile Euro 3 vor plăti 330 de lei pe anBravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune