Bruxelles-ul a respirat ușurat în această lună, când Curtea Constituțională a Germaniei a stabilit că Tratatul de la Lisabona este conform legislației germane, permițând astfel ratificarea acestuia de către Germania până la finalul anului.
Cu toate acestea, o analiză detaliată a celor 147 de pagini ale deciziei judiciare relevă faptul că Germania a emis un verdict care ar putea afecta negativ viitorul integrării europene. De exemplu, instanța a declarat neconstituționale coordonarea politicii fiscale sau crearea unui singur centru militar european, conform unei evaluări realizate de publicația britanică Financial Times (FT).
Această hotărâre nu are doar implicații pentru poziția Germaniei în cadrul integrării europene, ci și pentru orice entitate interesată să se pronunțe asupra Tratatului de la Lisabona. Acesta este cazul electoratului irlandez care va organiza un al doilea referendum pe această temă în luna octombrie.
Decizia Curții conține mai multe puncte interesante, după cum subliniază FT.
Primul aspect notabil este abordarea fermă adoptată de instanța germană cu privire la suveranitate. Aceasta susține că autoritatea supremă trebuie să rămână concentrată într-un singur loc – statelor membre actuale.
Curtea afirmă că suveranitatea în Uniunea Europeană trebuie să fie păstrată la nivel național; puterea poate fi distribuită între statele membre, dar suveranitatea nu poate fi cedată.
Un alt punct important este refuzul instanței germane de a recunoaște Parlamentul European (PE) ca un legislativ autentic ce reprezintă voința unui popor european unit; din contrare acesta este perceput ca un organism format din state membre individuale.
În acest context, o critică specifica adus PE constatarea absenței unei opoziții oficiale și lipsa unui grup parlamentar care să susțină un guvern comun. Chiar dacă Tratatul de la Lisabona extinde competențele PE, Curtea consideră că aceasta nu rezolvă problema eficienței parlamentului ca organ de control al executivului UE.
Din perspectiva legii constituționale germane și parțial datorită acestei viziuni restrictive asupra rolului PE, Curtea s-a decis să întărire poziția Parlamentului german.
Astfel, Germania va putea ratifica Tratatul doar după ce vor avea loc modificări legislative interne referitoare la distribuirea puterilor statale.
Un alt aspect crucial al deciziei se refera explicit la limitele integrării europene. Raspunsul oferit: integrarea se oprește aici.
Conform opiniei exprimate de Curte, statele membre ale UE trebuie să păstreze suveranitatea în domenii precum drept penal, forțe polițiești și militare, politică fiscală și social-economicã educație culturalã media şi relaţii cu grupuri religioase.
Așadar integrarea europeanã își găsește limitele odată cu semnarea Tratatului de la Lisabona.
Financial Times considerã cã prin ancorarea responsabilităților fiscale exclusiv pe plan național fără posibilitatea unei gestionări eficiente a crizei economice într-o uniune monetară face dificil sustenabilitatea monedei euro pe termen lung. Această decizie reflectǎ o tendință naționalistǎ şi post-bismarckianǎ caracteristicǎ Berlin-ului actual.
