Berlinul a dat o lovitură unităţii europene

Bruxelles-ul a rasuflat usurat luna aceasta, atunci când Curtea Constitutionala a Germaniei a decis ca Tratatul de la Lisabona este compatibil cu legislatia germana, ceea ce inseamna ca Germania va putea ratifica tratatul pâna la sfârsitul acestui an.

Daca cititi insa cele 147 de pagini ale deciziei judecatoresti va veti da seama insa ca Germania a dat un verdict care osândeste viitorul integrarii europene, spre exemplu, declarând o coordonare pe politica fiscala ipotetica sau crearea unui singur centru de comanda militara la nivelul UE neconstitutionale, noteaza, intr-un comentariu, cotidianul britanic Financial Times (FT).

Decizia nu este relevanta doar pentru viitoarea pozitie a Germaniei in privinta integrarii europene ci pentru oricine doreste sa ia o pozitie in privinta Tratatului de la Lisabona, cum ar fi cazul electoratului irlandez, care va organiza un al doilea referendum asupra acestuia in luna octombrie.

Sunt mai multe aspecte interesante in decizia Curtii, potrivit FT.

Primul ar fi ca instanta germana adopta o pozitie dura in problema suveranitatii, apreciind ca autoritatea ultima trebuie sa ramâna intr-un singur loc si anume, pe moment, la nivelul statelor membre.

Potrivit Curtii, suveranitatea in UE ramâne la nivel national. Puterea poate fi impartita, suveranitatea nu.

Un al doilea aspect interesant este ca instanta germana mentionata nu recunoaste in Parlamentul European (PE) un legislativ autentic, reprezentând vointa unui singur popor european, ci a unui corp de state membre.

În acest context, una dintre criticile particulare este ca PE nu se comporta ca un parlament autentic, in conditiile in care nu exista o opozitie oficiala si nici un grup parlamentar care sustine un guvern.

Si chiar daca Tratatul de la Lisabona creste puterile PE, el nu rezolva, in viziunea Curtii Constitutionale germane, faptul ca parlamentul nu constituie un organism eficient de control al executivului UE.

Argumentând exclusiv din perspectiva legii constitutionale germane si partial din acest motiv, Curtea a decis sa consolideze pozitia relativa a parlamentului german.

Prin urmare, Germania va putea sa ratifice Tratatul de la Lisabona doar dupa o schimbare in legea interna de impartire a puterilor in stat.

În al treilea rând, si poate cel mai important, Curtea si-a formulat opinia explicita in privinta integrarii europene. Unde se sfârseste aceasta?

Raspunsul: chiar aici.

Potrivit Curtii, statele membre ale UE trebuie sa detina suveranitatea in urmatoarele domenii: drept penal, forte de politie, operatiuni militare, politica fiscala, politica sociala, educatie, cultura, media si relatii cu grupuri religioase.

Cu alte cuvinte, integrarea europeana se sfârseste odata cu Tratatul de la Lisabona.

În opinia FT, Curtea face un pas gresit ancorând responsabilitatea pentru politica fiscala exclusiv de nivelul national, odata pentru totdeauna, si ignorând deci toate aspectele economice si geopolitice care ar putea decurge din existenta unei uniuni monetare.

În termeni de politica economica, viziunea Curtii ar putea fi in armonie cu realitatile ce predominau inainte de Tratatul de la Maastricht, la inceputul anilor ’90.

Însa o decizie care exclude pur si simplu o gestionare eficienta a crizei economice intr-o uniune monetara, ancorând toate deciziile politice relevante de nivelul national, este cu greu compatibila cu o moneda unica sustenabila, conchide FT, subliniind ca decizia Curtii reflecta o atitudine nationalista si post-bismarkiana a Berlinului in acest moment.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata