Întârzierile tancurilor petroliere, infrastructura energetică avariată și amenințările din Strâmtoarea Hormuz ar putea menține prețurile benzinei la un nivel ridicat, chiar și după ce conflictul militar din zona Iranului se va termina. Deși președintele Donald Trump promite o încheiere rapidă a războiului, consecințele politice și economice vor persista mult timp după încetarea luptelor.
Optimism la Casa Albă, realitate sumbră în piețe
Oficialii administrației Trump minimalizează creșterea prețurilor la combustibil, cauzată de întreruperea transporturilor de țiței prin Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă esențială. „Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor este temporară, iar această operațiune va duce la scăderea prețurilor gazelor pe termen lung”, a declarat marți reporterilor Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe. Secretarul pentru energie, Chris Wright, a întărit ideea luni, afirmând că perturbările vor dura „săptămâni, nu luni”.
Numai că analiștii spun că lucrurile stau puțin diferit. Perturbarea este deja reflectată în prețurile petrolului, amenințând să prelungească costurile ridicate la pompă până la alegerile de la jumătatea mandatului. Potrivit lui Anas Alhajji, expert în piețele energetice globale, o recuperare rapidă nu mai este posibilă. „Sfârșitul războiului nu înseamnă sfârșitul crizei”, a spus Alhajji. „Avem țări care au oprit literalmente producția deoarece depozitele lor sunt pline. Pentru a readuce petrolul la nivelul de dinaintea crizei este nevoie de timp. În special pentru [gazul natural lichefiat], este nevoie de foarte mult timp.”
Iranul dictează regulile jocului
Trump poate că a început războiul, dar se pare că nu are puterea de a-l încheia unilateral. Iranienii nu au dat niciun semn că ar accepta rapid o încetare a focului, ba chiar au vizat din ce în ce mai mult infrastructura energetică a regiunii. Ca răspuns la comentariile președintelui american, purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare, Ali Mohammad Naini, a declarat tranșant pentru mass-media de stat iraniană că „Iranul va decide când se va termina războiul”.
Oficialii de la Teheran sunt conștienți de presiunea politică internă cu care se confruntă Trump. Ministrul de externe al Iranului, Seyed Abbas Araghchi, a scris pe platforma X: „La 9 zile de la începerea operațiunii Epic Mistake, prețurile la petrol s-au dublat, în timp ce toate mărfurile au crescut vertiginos. Știm că SUA complotează împotriva instalațiilor noastre petroliere și nucleare în speranța de a limita șocul inflaționist uriaș. Iranul este pe deplin pregătit. Și noi, la rândul nostru, avem multe surprize în rezervă.”
Escaladare periculoasă în Strâmtoarea Hormuz
Situația s-ar putea agrava.
Marți, au apărut dovezi că Iranul a început să amplaseze mine în Strâmtoarea Hormuz, o escaladare care ar complica enorm eforturile de a relua tranzitul pentru cele 20% din transporturile zilnice de energie la nivel mondial care trec prin zonă. Dar ce înseamnă asta, pe bune, pentru economia globală? Greg Priddy, expert în perturbarea pieței energiei (care a lucrat la Administrația Informațiilor Energetice din SUA), avertizează că menținerea blocajului pentru încă șapte săptămâni ar provoca o contracție economică globală atât de severă încât ar crea „probabil cea mai gravă recesiune pe care a văzut-o cineva din anii 1930”.
Iar Rory Johnston, analist petrolier, a confirmat pesimismul: „Această criză va continua să se agraveze până când traficul normal prin strâmtoare va fi reluat și, în acest stadiu, chiar dacă conflictul s-ar încheia astăzi și tancurile ar reveni la 100% din fluxul Ormuz, ar fi nevoie de luni de zile pentru a reveni la ceva asemănător normalității”. Priddy a adăugat că nu va exista „trafic normal de petroliere atâta timp cât Iranul are arme cu care să le atace”.
Amenințarea nu vine doar de la Teheran
Deși administrația americană amenință guvernul iranian, acesta nu este singurul actor ostil din regiune capabil să blocheze ruta maritimă. Există mai multe grupuri disidente, neafiliate direct guvernului, dar indignate de uciderea liderului lor, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta nu era doar liderul Iranului, ci și al musulmanilor șiiți în general, cu susținători în Yemen, Arabia Saudită, Irak, Kuweit, Pakistan și Afganistan.
Acest context a creat o rețea extinsă de grupuri dispuse să atace interesele petroliere din regiune. „Sunt furioși pentru că liderul lor a fost ucis”, a spus Alhajji. Dronele ieftine sunt o amenințare reală. „Tehnologia din ultimii 15 ani a avansat atât de mult încât este foarte posibil să se provoace pagube de milioane de dolari cu 500 de dolari.” Miercuri, trei nave au fost lovite în apropierea strâmtorii, inclusiv un vas sub pavilion thailandez, pentru care guvernul iranian și-a asumat responsabilitatea deoarece „insista ilegal să treacă prin Strâmtoarea Ormuz”.
În ciuda riscurilor evidente, Trump a declarat reporterilor că petrolierele ar trebui să tranziteze zona: „Cred că ar trebui să folosească strâmtoarea. Uitați, le-am distrus aproape toate navele miniere într-o singură noapte.” Viziunea sa nu este însă împărtășită de toți politicienii de la Washington. Senatorul democrat Chris Murphy a scris pe X, după o ședință secretă pe tema războiului: „În acest moment, nu știu cum să o redeschidă în siguranță. Ceea ce este de neiertat, deoarece această parte a dezastrului era 100% previzibilă.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News