S-a terminat. Gata. Fără cale de întoarcere. Acesta a fost verdictul nerostit al liderilor europeni, adunați de urgență la Bruxelles pentru o întâlnire ce a pus capăt unei ordini mondiale vechi de zeci de ani. O ședință care trebuia să fie discretă s-a transformat, fără ca nimeni să-și dea seama, în priveghiul unei alianțe ce părea de oțel.
Totul a ieșit la iveală dintr-o analiză a publicației POLITICO, preluată de News.ro. O criză bizară, pornită de la amenințările lui Donald Trump legate de Groenlanda, a izbit blocul comunitar de o realitate crudă. Europa e singură. Trebuie să se descurce. Și chiar dacă președintele american a bătut în retragere, sentimentul că s-a trecut un prag ireversibil a rămas, mai puternic ca oricând.
„Terapia de șoc” care a unit Europa
Avertismentul a venit, unitar, de la președintele francez Emmanuel Macron și de la liderii Germaniei, motorul tradițional al Uniunii. Criza transatlantică a aruncat blocul într-o realitate nouă, una brutală, în care independența nu mai e o simplă opțiune, ci o condiție de supraviețuire. „Știm că trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, a confirmat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul celor cinci ore de discuții.
Surprinzător? Poate că nu. De data asta n-au mai fost declarații sforăitoare. Nici certuri. Doar o înțelegere mută, confirmată de patru diplomați UE și un oficial, că ruptura dintre vechea lume și ce va urma e definitivă.
„Acesta este momentul Rubiconului”, a spus un diplomat UE dintr-o țară de pe flancul estic. „Este o terapie de şoc. Europa nu poate reveni la situaţia de dinainte. Ei (liderii) spun asta de zile întregi”, a adăugat el. Amenințările lui Trump? Un duș rece. Chiar dacă au fost retrase, au forțat luarea unor măsuri care păreau de neimaginat acum câteva luni.
De la Paris la Varșovia, un singur glas
Ce e nou acum? Unitatea. O unitate care i-a lipsit Europei multă vreme. Dacă până de curând doar Franța vorbea despre „autonomia strategică”, acum vocile s-au înmulțit. Până și în țările estice, sentimentul de dependență vitală față de SUA a început să se erodeze.
Chiar și statele cele mai expuse la expansionismul rusesc par gata să meargă pe noul drum. Estonia, de pildă, a cochetat cu ideea de a trimite trupe în Groenlanda. N-a făcut-o. Dar simpla discuție a spus totul.
Până și Polonia, unul dintre cei mai loiali parteneri ai Americii, a pășit în afara scenariului clasic. Premierul Donald Tusk a indicat că ar fi de acord cu folosirea Instrumentului anti-coerciție al UE, o redutabilă armă comercială. „Am respectat şi acceptat întotdeauna leadershipul american”, a declarat Tusk. „Dar ceea ce avem nevoie astăzi în politica noastră este încredere şi respect între partenerii noştri de aici, nu dominaţie şi coerciţie. Asta nu funcţionează.”
Ce arme are UE pe masă?
Reacția inițială a liderilor UE la criza lui Trump a fost doar un aperitiv pentru ce ar putea urma. S-a vorbit despre suspendarea acordului comercial UE-SUA. Despre trimiterea de trupe în Groenlanda. Chiar și despre represalii comerciale dure. Nu mai sunt doar vorbe în vânt.
Liderii au insistat că acest răspuns rapid și unit nu trebuie să fie o excepție. Trebuie să devină regula. „Nu poate fi vorba doar de securitatea energetică sau de apărare, nu poate fi vorba doar de puterea economică sau de dependenţa comercială, trebuie să fie totul, totul deodată”, a detaliat unul dintre diplomați. Mesajul este clar.
Gata cu dependența. „Am învățat lecția”
Un val similar de conștientizare se simte și în țările nordice, campioanele liberului schimb. Danemarca, Suedia și Țările de Jos, care se opuneau tradițional oricărei măsuri ce ar fi putut dăuna comerțului cu SUA, și-au arătat și ele disponibilitatea pentru o replică dură.
„Aceasta este o nouă eră în care nu vom mai depinde de ei”, a punctat un alt diplomat UE, care a adăugat, cu ironie: „Cel puţin nu pentru trei ani”, cât timp Trump este încă în funcţie. Chiar și Germania, a cărei cultură politică s-a clădit pe încrederea în relația transatlantică, își pune acum întrebări, Berlinul lăsând să se înțeleagă că ar putea susține o reacție comercială fermă.
Criza din Groenlanda a fost, de fapt, un test. „Am învățat lecția”, a încheiat diplomatul. Acum, Europa are o nouă agendă: Ucraina, competitivitate, securitate, autonomie strategică. Gata.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetGreta Gerwig aduce nașterea Narniei în primul trailer. Filmul intră pe Netflix pe 2 aprilie 2027
LylaPrescrierile de testosteron pentru femei au crescut de 2,6 ori în SUA. Ce beneficii susțin dovezile
Revista IoanaCe sprijin poți cere pentru încălzire și electricitate în 2026, în funcție de veniturile familiei
News24DIICOT cercetează trei minori de 16 și 17 ani într-un dosar privind propaganda teroristă
Dolce SportSzocs și Ionescu asigură primul podium al României la Europenele din Ljubljana
GetPonyA1 Margina-Holdea a ajuns la aproape 80%. Deschiderea circulației este estimată pentru mai 2027
