Care au fost cererile a mii de fermieri europeni care au protestat pe 1 februarie, în fața Parlamentului European?

Astfel, prețuri echitabile, mai puțină birocrație, un timp de așteptare mai lung și mai multe subvenții pentru tranziția ecologică au fost cererile a mii de fermieri europeni care au protestat joi (1 februarie) în fața Parlamentului European, unde au fost provocate incendii și poliția a tras cu gaze lacrimogene.

În timp ce liderii UE s-au întâlnit la summitul de la Bruxelles pentru a discuta despre ajutorul acordat Ucrainei, aproximativ 1.300 de tractoare au blocat perimetrul instituțiilor, iar fermierii au afișat bannere pe care scria „Aceasta nu este UE pe care o vrem” și „Fermieri liberi, opriți comerțul liber”.

Au fost incendiate grămezi de lemne, s-au auzit câteva mici explozii și chiar și statuia din mijlocul Pieței Luxemburg a fost răsturnată și vandalizată (Foto: Paula Soler/EUobserver)

Iar, după summit, premierul belgian Alexander De Croo, premierul olandez Mark Rutte și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au întâlnit la Bruxelles cu o delegație de agricultori.

În opinia sa, „Preocupările pe care le au sunt parțial legitime”, a declarat De Croo reporterilor înainte de summit.

În plus, „Trebuie să ne asigurăm că fermierii noștri pot face parte din această [climate transition]”, a declarat De Croo, subliniind că UE trebuie să se asigure, de asemenea, că sarcina administrativă rămâne rezonabilă și că agricultorii pot obține prețul corect pentru produsele lor.

De asemenea, el a recunoscut că există un „efect de lasagna” care afectează în prezent fermierii – referindu-se la creșterea sarcinii administrative care provine din normele Green Deal, din reglementările controversate privind refacerea naturii și din propunerile privind pesticidele.

În plus, unii fermieri din țări precum Portugalia, Spania, Italia, Olanda, Belgia și Franța sosiseră deja miercuri seara la Bruxelles.

Cu toate acestea, la începutul zilei de joi au fost declanșate incendii pe străzile din fața clădirii Parlamentului European.

În timpul acestui protest, nimeni nu a vrut să își asume responsabilitatea pentru haosul și violența lui, însă Bart Dickens, președintele Forței de apărare a fermierilor belgieni, declarase că a venit timpul să „treacă la fapte” după ce s-a simțit neauzit de politicienii de la Bruxelles și din capitalele UE.

Astfel, „Trebuie să aveți o declarație și trebuie să spuneți că Belgia este în flăcări, Europa este în flăcări”, a spus el, subliniind că protestele din întreaga Europă se referă la mijloacele de subzistență ale fermierilor, insistând că nu a fost un alt protest de extremă dreapta.

În contextul de activitate, „Nu putem respira, pentru că atunci când respirăm apare o nouă regulă, așa că ne pun la pământ”, a spus Dickens, exprimând îngrijorarea cu privire la impactul birocrației asupra fermierilor și la lipsa de legătură între politicieni și realitatea de pe teren.

În ultimii ani, fermierii s-au confruntat cu efectele pandemiei Covid-19, cu creșterea prețurilor la combustibil și a costurilor de producție din cauza crizei energetice, precum și cu impactul războiului din Ucraina asupra prețurilor alimentelor și a concurenței pe piață.

Dar joi, la prima oră, scena a fost una cu pahare aruncate la pământ, grămezi de lemne incendiate, câteva mici explozii în fundal și chiar și statuia din mijlocul Pieței Luxemburg din Bruxelles răsturnată și vandalizată.

La rândul său, „Este un pic cam extrem, dar la celălalt capăt, politicienii de la Bruxelles sunt cei care distrug totul”, a declarat Robert Roos, vicepreședinte al grupului de dreapta ECR din Parlament, pentru EUobserver, despre atmosfera protestelor.

În opinia eurodeputatului olandez, problema este reprezentată de acordurile comerciale și de dependența UE de alte părți ale lumii, dar mai ales de planurile verzi.

Astfel, „Acordul verde, adică birocrația, este vorba despre controlul fermierilor”, a spus el, adăugând: „Nu este vorba despre un acord verde, ci despre birocrație: „Ei vor doar un preț corect pentru alimentele pe care le produc”.

Încă de miercuri, executivul UE a anunțat măsuri de limitare a importurilor agricole ieftine din Ucraina, în încercarea de a calma îngrijorările din țările vecine.

Propunerea nu a primit încă undă verde din partea parlamentului și a statelor membre ale UE, dar, odată aprobată, va permite aplicarea de tarife la produse precum carnea de pasăre, ouăle și zahărul dacă importurile din Ucraina depășesc nivelurile medii în 2022 și 2023.

Tot miercuri, executivul UE a anunțat că va permite agricultorilor din UE să beneficieze de anumite derogări pentru anul 2024 în cadrul politicii agricole comune, ceea ce reprezintă o cedare semnificativă în fața protestatarilor.

Protestatarii cer, de asemenea, oprirea acordului comercial Mercosur cu țările din America Latină, sau chiar a „acordurilor de liber schimb” în general, deoarece consideră că acestea au un impact negativ asupra piețelor locale.

Astfel, „Avem o mulțime de produse care vin din țări cu prețuri mai mici decât ale noastre și din țări care au reguli care nu sunt atât de stricte [enforced]”, a declarat pentru EUobserver un tânăr fermier venit din nordul Italiei.

În plus, „Nu vrem ca piețele să fie închise, dar vrem ca tot ceea ce intră în Europa să fie supus acelorași reguli”, a declarat José María Castilla, de la Federația spaniolă a tinerilor fermieri, susținând că normele UE le fac producția mai puțin competitivă.

Aşadar, întrebat despre situația de pe teren, tânărul fermier italian a deplâns situația: „Diferența dintre ceea ce primește fermierul și ceea ce plătește consumatorul pentru produsul din supermarket este uriașă.”

Sursa: euobserver.com