În pofida progreselor satisfăcătoare în ceea ce privește îmbunătățirea aerului pe care îl respirăm, calitatea slabă a aerului rămâne un risc pentru sănătatea europenilor. Pe lângă faptul că provoacă decese, de exemplu din cauza cancerului și a bolilor de inimă, poluarea aerului afectează semnificativ calitatea vieții persoanelor care suferă de boli precum astmul și diabetul.
În general, poluarea aerului continuă să reprezinte cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea oamenilor din Europa. Acest lucru a fost evidențiat în cadrul recentului Forum al UE privind aerul curat de la Rotterdam, unde experți, lideri politici naționali și europeni și activiști au solicitat intensificarea acțiunilor de combatere a aerului poluat, în special în orașele noastre.
În prezent, adevărul este că numărul deceselor cauzate de expunerea la poluarea aerului rămâne prea mare. Potrivit celor mai recente estimări ale Agenției Europene de Mediu, cel puțin 253 000 de decese în UE în 2021 au fost atribuite expunerii la niveluri de particule fine (PM2,5) peste valoarea orientativă a OMS de 5 µg/m3. În același an, poluarea cu dioxid de azot a dus la 52 000 de decese, iar expunerea pe termen scurt la ozon a dus la 22 000 de decese atribuibile în UE.
În plus, daunele reale legate de poluarea aerului sunt chiar mai mari, deoarece știm că și poluarea sub nivelurile orientative ale OMS este de asemenea susceptibilă de a avea un impact negativ asupra sănătății noastre. De asemenea, nu trebuie să uităm impactul pe care îl are poluarea în provocarea sau agravarea bolilor cronice existente, precum și costurile semnificative pe care aceasta continuă să le impună sistemelor noastre de sănătate.
De asemenea, povara poluării aerului se răsfrânge în mod disproporționat asupra celor mai vulnerabile persoane din societatea noastră, inegalitățile sociale și economice fiind legate de expunerea la o calitate mai slabă a aerului. Copiii și vârstnicii tind să sufere cele mai grave consecințe asupra sănătății ca urmare a inhalării aerului poluat, în timp ce persoanele cu venituri mici locuiesc adesea în zonele cele mai poluate.
Dacă se adăugă la aceasta şi impactul tot mai mare al schimbărilor climatice, cum ar fi valurile de căldură la care am asistat în ultimii ani, sau emisiile cauzate de incendiile de pădure legate de schimbările climatice, care, de asemenea, agravează problema.
Mai mult, riscurile reprezentate de poluarea atmosferică pot fi, de asemenea, sporite de modificările modelelor meteorologice. De exemplu, concentrațiile de ozon la nivelul solului pot crește în perioadele calde și uscate. Scăderea precipitațiilor în unele părți ale Europei poate reduce, de asemenea, diluția și depunerea de particule, ceea ce duce la concentrații mai mari în aer.
Cocktail de poluare plus căldură
În perioadele călduroase, impactul combinat al poluării atmosferice și al căldurii extreme poate duce la rate mai mari de mortalitate, în special în cazul persoanelor în vârstă și al persoanelor cu boli existente. Riscul sporit asociat cu expunerea combinată necesită în continuare acțiuni și mai urgente pentru a reduce poluarea aerului, reducând bolile asociate și sporind capacitatea populației de a face față temperaturilor ridicate.
Acest cocktail de poluare și căldură este deosebit de grav în orașe, unde calitatea aerului este slabă, iar efectul de insulă de căldură urbană duce la temperaturi locale și mai ridicate.
De aceea, este atât de important ca factorii de decizie la nivel european, național și local să fie pe deplin conștienți de impactul pe care îl are poluarea aerului asupra sănătății cetățenilor, precum și asupra ecosistemelor, și de urgența de a-i proteja pe cei mai afectați. O mai bună conștientizare publică a impactului poluării aerului asupra sănătății poate contribui, de asemenea, la crearea unui sprijin mai mare pentru noi politici și acțiuni de îmbunătățire a calității aerului.
Graţie legislației UE, inclusiv a directivelor privind calitatea aerului înconjurător, și a acțiunilor întreprinse la nivel național, regional și local, numărul de decese atribuibile expunerii la poluarea cu particule fine în UE s-a redus aproape la jumătate în ultimele două decenii.
Astfel, Europa este pe cale să își atingă obiectivul planului de acțiune pentru poluare zero, care prevede reducerea acestor decese cu 55 % până în 2030, comparativ cu 2005.
Cu toate acestea, atingerea acestui obiectiv va lăsa în continuare un număr semnificativ de decese în fiecare an, iar viziunea finală este de a reduce poluarea la niveluri care nu mai sunt dăunătoare pentru sănătate. Atingerea acestui obiectiv până în 2050 va necesita acțiuni suplimentare semnificative.
„Pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri, UE și toate țările noastre membre ar trebui să urmărească să atingă orientările OMS privind poluarea atmosferică.
Consolidarea standardelor existente în legislația UE va sprijini acest obiectiv, precum și acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă. Agenția Europeană de Mediu își menține angajamentul de a sprijini aceste eforturi, furnizând cunoștințe relevante și fiabile pentru factorii de decizie politică și pentru publicul european”.
Sursa: euobserver.com
