Discuții Cruciale în UE: Sprijin pentru Grecia și Stabilitatea Zonei Euro
În cadrul întâlnirii informale din 11 februarie, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au abordat un subiect de maximă importanță: modalitățile prin care Grecia poate fi sprijinită pentru a evita o eventuală incapacitate de plată. În același timp, s-a dorit asigurarea piețelor financiare că alte națiuni din zona euro cu deficite semnificative, precum Irlanda, Portugalia și Spania, rămân opțiuni viabile pentru investitori, conform analizei realizate de The Economist.
Până în prezent, europenii au conturat doar aspectele fundamentale ale unui posibil ajutor destinat Greciei. Având în vedere mândria colectivă a Europei, se impune găsirea unei „soluții europene”, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) va avea un rol secundar consultativ. Inițiativa va fi coordonată de statele cu resurse financiare considerabile, cum ar fi Franța și Germania; totuși, Germania își păstrează unele rezerve față de implicare.
O acțiune comună a statelor membre ale UE ar putea diminua impactul politic asupra țărilor implicate în planul de salvare. De asemenea, aceasta va exercita presiuni asupra Greciei să implementeze reformele necesare și să reducă cheltuielile publice dacă dorește să beneficieze de asistența europeană. Totuși, coordonarea măsurilor este adesea complicată și poate genera anxietate pe piețele financiare.
Resursele disponibile vor fi limitate; acestea sunt probabil suficiente doar pentru ca Grecia să-și onoreze datoriile imediate (aproximativ 20 miliarde euro ce trebuie returnați în aprilie și mai). Asistența ar putea include garanții pentru refinanțare sau chiar achiziția obligațiunilor grecești din partea participanților la planul de salvare.
Se speculează că unul dintre motivele reticenței față de implicarea FMI este faptul că directorul acestuia, Dominique Strauss-Kahn din Franța, ar putea deveni un rival politic al președintelui francez Nicolas Sarkozy la alegerile din 2012. Dacă Europa decide acum să evite FMI-ul, s-ar putea confrunta ulterior cu necesitatea creării unei instituții similare – Fondul Monetar European – care să gestioneze crize viitoare asemănătoare celei grecești.
Deocamdată însă această idee nu beneficiază de susținere larg răspândită; multe țări se tem că formarea unei astfel de entități – cu personal propriu și capacitatea financiară necesară – ar semnifica o uniune fiscală greu acceptabilă. Pentru unii observatori economici salvarea Greciei reprezintă începutul unui nou val al crizei financiare globale.
Primul val s-a concentrat pe solvabilitatea băncilor; acum discuțiile se axează pe stabilitatea financiară a statelor suverane. Problemele fiscale ale Greciei au fost evidente mult înainte ca băncile internaționale să înceapă să întâmpine dificultățile actuale.
De când a adoptat euro în 2001, datoria publicului grec depasea deja pragul critic al 100% din PIB. Chiar dacă zona euro a experimentat o expansiune economică considerabilă pe parcursul anilor anteriori crizei actuale , Grecia nu a reușit decât foarte puțin pentru reducerea deficitului bugetar.
După ce noul guvern grec a recunoscut anul trecut că deficitul bugetar se apropie periculos de cifra alarmantã de 13% din PIB – aproape dublu față estimările inițiale – costurile împrumuturilor au început rapid să crească.
Investitorii au fost deranjați suplimentar când s-a aflat că datoria Greciei fusese menținutã artificial la niveluri scazute prin manipulări contabile care omiteau facturi neplătite. În aceste condiții chiar programul sever anunțat recent nu mai reînvie credibilitatea țării pe piețe.
Discuțiile privind un plan concret pentru salvarea Greciei au avut efecte liniștitoare temporare asupra piețelor financiare; totuși există temeri legate lipsa detaliilor clare care pot provoca noi turbulențe economice. Chiar în ziua summit-ului euro – după ce părea că își revine ușor împotriva dolarului american – a pierdut teren față moneda americanã . Un număr semnificativ dintre oficialii europeni (inclusiv mulți greci) suspectează speculatorii ca fiind responsabili pentru instabilitate zonelei euro . Aceștia argumentează că povara datoriei nu este mai mare decât cea existentã in alte economii dezvoltate .
Conform estimările OECD , ponderea datoriei publice atât M.Britanie cât si SUA vor depasi ponderea datoriei zonelei Euro până in anul 2011 . Problema principalã constânta insǎ in faptul cã zona Euro are puncte vulnerabile precum Grecia si nu dispune (cel puțin până acum) resurse suficiente pentur acordarea creditelor către state mai prudente financiar .
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Lotul dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș a trecut de 90%. Deschiderea este vizată pentru 1 Decembrie
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaCând copilul cuminte se teme să greșească. Semnele care pot trece neobservate la școală
Revista IoanaLa centralele în condensare cu calorifere obișnuite, 60°C poate fi un punct de pornire pentru iarnă
