Ce se întâmplă cu economia din cauza războiului. Prețul petrolului a explodat cu 70 la sută

Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat vizibil pe fondul întreruperilor energetice generate de războiul din Iran și de închiderea Strâmtorii Ormuz. Datele brute din piețele internaționale arată o realitate dură, unde prețurile petrolului au crescut deja cu aproximativ 70%. Până la urmă, gazele europene se mențin la un nivel cu aproximativ 45% peste cotațiile anterioare conflictului, forțând o înăsprire nedorită a condițiilor financiare pentru companii.

Prognoze economice revizuite în scădere

Fondul Monetar Internațional avertizează că o criză prelungită riscă să arunce continentul într-o nouă recesiune. Deși economia europeană rămâne oarecum rezilientă, expunerea la șocurile externe este din ce în ce mai pronunțată. Creșterile de costuri sunt mai puțin severe decât șocul masiv din 2022. Iar asta nu înseamnă că nu vor atârna greu asupra creșterii economice pe termen mediu.

Previziunile oficiale au fost deja retrogradate. Zona euro ar urma să înregistreze un avans de puțin peste 1% în 2026. Înaintea declanșării războiului din Iran, proiecțiile indicau o creștere de aproximativ 1.4%. V-ați gândit vreodată cât de repede se pot evapora aceste marje de creștere într-o economie interconectată?

Comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis a clarificat situația luni seara, după reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro. „Impactul economic global va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special asupra aprovizionării cu energie și a infrastructurii”, a declarat oficialul european.

El a avertizat ferm că blocul comunitar nu își permite să „repete greșelile trecutului”. Măsurile de sprijin guvernamental trebuie să fie temporare, bine direcționate și să nu stimuleze artificial cererea agregată.

Vulnerabilități structurale pe piața energiei

Europa se confrunta cu prețuri ridicate la energie chiar înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă perturbarea piețelor globale pe 28 februarie. Industria europeană a ajuns să plătească de două până la trei ori mai mult pentru energie comparativ cu rivalii din Statele Unite și China. Această diferență majoră de costuri erodează rapid competitivitatea companiilor pe piețele de export. Instituția financiară consideră că acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală a continentului, nu un simplu dezechilibru temporar care se va corecta de la sine.

Tranziția pe termen lung către surse regenerabile ajută enorm la atenuarea acestor presiuni financiare. Aceste capacități verzi reprezintă acum peste jumătate din producția de energie electrică a blocului comunitar. Numai că protecția oferită în fața șocului energetic este doar parțială. Inflația rămâne ridicată la nivel european din cauza presiunilor persistente asupra costurilor, alimentate direct de scumpirea energiei și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare (un fenomen de blocaj pe care mediul de afaceri l-a mai observat parțial în anii pandemici).

Și exact aici intervine legătura directă cu bugetele dumneavoastră de acasă sau de la firmă. Când o fabrică din Germania sau Franța plătește triplu pentru electricitate, costurile suplimentare de producție se transferă instantaneu în prețul bunurilor finale importate în România. Iar scumpirea accelerată a barilului de petrol se vede direct pe panourile benzinăriilor din București sau Cluj în doar câteva zile, afectând imediat costurile de logistică pentru orice antreprenor local.

Cifrele vorbesc de la sine.

Soluții și capcane în politicile industriale

Într-un raport detaliat publicat recent de Euronews, se solicită reforme structurale rapide și menținerea angajamentelor stricte pentru piața carbonului. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) s-a aflat pe punctul de a se prăbuși în anumite momente de criză. Totuși, documentul notează că exact acest mecanism susține progresul continuu în adoptarea energiei eoliene și solare la scară largă. Abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresele obținute cu greu în materie de decarbonizare industrială.

Finalizarea pieței interne a energiei a devenit o urgență absolută pentru a asigura reziliența continentului. Interconectarea mai bună a rețelelor electrice și aprofundarea integrării financiare sunt pași obligatorii pentru stimularea productivității. Pachetul privind rețelele, propus de Comisie în luna decembrie a anului trecut, reprezintă un „pas important” pe acest drum complex. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Parlamentului și Consiliului să ajungă la un acord politic ferm asupra propunerii privind rețelele până în vară. E drept că modernizarea infrastructurii de electricitate și a capacităților de stocare va domina elaborarea politicilor blocului și va genera, cel mai probabil, viitoarele dispute politice între statele membre.

Analiza abordează cu atenție și propunerea Comisiei privind Legea acceleratorului industrial (IAA). Măsurile incluse, precum eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare, sunt evaluate ca fiind extrem de utile pentru mediul de afaceri. Dar normele de achiziții publice „Fabricat în Europa” și condițiile privind investițiile străine legate de crearea de valoare locală ar putea denatura piețele și slăbi avantajul comparativ al regiunii.

Protejarea industriilor strategice rămâne un obiectiv pe deplin legitim atâta timp cât se bazează pe o analiză disciplinată a costurilor și beneficiilor. Intervențiile statale pe piața liberă trebuie limitate strict la cazurile izolate în care piețele singure nu se pot ajusta eficient. Relaxarea normelor de concurență corporativă, urmărirea unor strategii industriale necoordonate la nivel național sau reducerea angajamentelor climatice ar putea slăbi iremediabil poziția Europei pe termen lung.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaAlcoolul poate lăsa urme măsurabile la 25 de ani. Ce schimbări au văzut cercetătorii în sângeRevista IoanaCe se schimbă în felul în care este privită boala Alzheimer. De ce contează vasele de sângeNews24Getafe-Celta Vigo 1-1, după golurile lui Satriano și Starfelt. Celta nu a profitat de omul în plusDolce SportNovak Djokovic iese oficial din top 10 ATP pe 14 septembrie, după eliminarea din primul tur la US OpenGetPonyDacia avertizează că Duster și Bigster ar putea pleca de la Mioveni anul viitor din cauza costurilor la energieBravonetGary Oldman îl indică pe Jack Lowden drept noul James Bond. Amazon nu a confirmat încă