Centura saraciei europene: tarile est-europene, vesnicii datornici

 
Tarile  din Europa  Centrala  si de  Est s-ar  putea afla  in depresiune economica inca mult timp dupa ce economiile occidentale, la fel ca cele ale Rusiei si Chinei, vor iesi din actuala criza economica. Pentru care dintre tarile central s i est-europene actuala criza se va transforma intr-o centura a saraciei si instabilitatii? Cine va sucomba si cine mai are sanse sa iasa la liman?, se intreaba analistul rus Iaroslav Simov, intr -un amplu comentariu publicat in cotidianul rus Gazeta.
 
Potrivit lui Simov, pentru a raspunde la aceste intrebari este important sa fie analizati o serie de factori. Primul arata cât de tare este legat sectorul financiar al fiecarei tari in parte de bancile occidentale si de creditele oferite de acestea.
Al II-lea  dezvaluie  cât  de  echilibrata  fusese  politica  de  creditare  si  cea  bugetara  a respectivelor guverne in timpul cresterii economice inregistrate la mijlocul acestui deceniu. Din acest punct de vedere, Polonia si Slovacia se afla intr-o situatia mult mai buna decât Ungaria, considera analistul rus.
Este important de vazut si cât de mult s -a inglodat in datorii – credite in dolari si euro populatia acestor tari.
 
Nu in ultimul rând, conteaza cât de mare fusese exportul fortei de munca din aceste tari spre Europa  Occidentala.  Cu  alte  cuvinte,  câti muncitori se  vor  intoarce,  din  cauza  crizei,  acasa, ingreunând astfel situatia economica din tarile lor. Pentru Polonia, Lituania si România acest lucru ar putea deveni o problema serioasa, pentru Cehia – mai putin.
Plecând de la factorii sus-mentionati, analistul rus ajunge la concluzia ca, dintre toate tarile regiunii, sanse mari de a se mentine pe linia de plutire au Cehia, Slovacia (care a reusit cu succes sa adere la zona euro) si Slovenia, cea mai dezvoltata dintre tarile postcomuniste.
 
Situatia Poloniei nu este pe deplin clara. Totul va depinde de cât de reusita se va dovedi politica inaspririi economice elaborata de guvern, de cât de bine vor dramui autoritatile imprumuturile straine si de cât de stabila va fi atmosfera politica din tara. În ceea ce priveste Letonia, Estonia si Ungaria, chiar daca cele trei conditii expuse si in cazul Poloniei vor fi onorate, aceste tari vor iesi oricum din criza intr-un mod mult mai dureros si prelungit.
 
În cazul României si Bulgariei, cei mai „proaspeti” membri ai UE, situatia de criza se complica prin saracia extrema (dupa criteriile europene), prin coruptia fantastica si ineficienta birocratiei locale, subliniaza analistul rus.
Deocamdata, Occidentul nu se grabeste sa arunce tarilor central si est-europene un colac financiar  de  salvare. 
 
În  primul rând,  resursele  Occidentului  nu  sunt  nelimitate,  tarile  vestice confruntându-se la rândul lor cu probleme. În afara de aceasta, creditele externe transforma regiunea estica  si sud-estica  a  UE in  niste  datornici lipsiti de  speranta  ai partenerilor  occidentali si ai institutiilor financiare internationale. Practic, multe dintre tarile regiunii vor fi private, pentru multi ani de acum incolo, de posibilitatea de a desfasura o politica  economica independenta, noteaza Iaroslav Simov.
 
Regiunea revine, astfel, la situatia interbelica, când Europa Centrala si de Est prezenta, in afara URSS, o serie de state slab dezvoltate din punct de vedere economic si o „zona de tampon” din punct de vedere politic. În actuala situatie, un factor pozitiv, comparativ cu situatia de atunci, il constituie existenta structurii supranationale a UE, care, de pe de o parte, garanteaza mentinerea in aceste tari a unor regimuri democratice, iar pe de alta parte – niveleaza concurenta dintre anumite puteri occidentale pentru zonele de influenta din regiune.
 
Printre cauzele care au dus la aceasta situatie dramatica a tarilor din Europa Centrala si de Est s-ar numara, in opinia analistului rus, euforia liberala a anilor 1990, când multe tari au mizat pe instrumentele si investitiile occidentale ca pe principalele pârghii de relansare economica.
Un alt factor ar fi mostenirea perioadei comuniste, care a dus la o dezindustrializare partiala a regiunii. De asemenea, Simov mentioneaza faptul ca multe dintre aceste tari au pierdut pietele de desfacere din fosta URSS. Doar Cehia si Slovenia au reusit sa se reorienteze cu succes spre noi piete de desfacere, in timp ce produsele altor tari din regiune sunt considerate neconcurentiale in Occident.
 
În opinia analistului rus, actuala criza economica va avea consecinte politice  importante pentru tarile central si est-europene. În primul rând, rolul politic al acestor tari se va reduce in mod semnificativ in cadrul UE: gradul de indatorare si caracterul mult mai prelungit al crizei nu le va permite acestor tari, intre care si Poloniei, sa actioneze fara asentimentul partenerilor occidentali.
 
În al doilea rând, UE in general se va pomeni la o „rascruce strategica”. Transformarea Europei Centrale si de Est intr-o mare regiune depresiva va aduce UE in fata unei dileme : fie sa accelereze procesul de integrare intr-un mod radical, conform caruia imputernicirile guvernelor nationale vor depinde direct de potentialul economic al acestor tari, fie dimpotriva : sa salveze partea prospera a Europei si sa arunce peste bord „balastul”, renuntând astfel la Tratatul de la Lisabona si lansând asa zisa „Europa a unor viteze diferite”.
 
Aceasta din urma varianta ar insemna, practic , lasarea Europei Centrale si de Est in voia sortii. Totusi, in opinia lui Simov, prima varianta pare cea mai probabila , in conditiile in care UE se prezinta ca un proiect ambitios.
 
În al treilea rând, impartirea Europei in cea „veche” si „noua” va tine deja de „trecutul de dinaintea razboiului din Irak”. Rolul SUA in Europa Centrala si de Est se va diminua considerabil ca urmare  a  crizei.  Analistul rus  prognozeaza  ca  amplasarea  de  elemente  ale  scutului american antiracheta in Europa, in calitate de simbol al influentei americane in regiune, ar putea fi sistata.
 
În al patrulea rând, extinderea UE va fi inghetata pe termen nedeterminat. UE ar mai putea „asimila” câteva dintre ex-republicile iugoslave, insa Turcia si Ucraina pot da uitarii aspiratia lor de a adera la UE. În aceste conditii, tarilor  care le este propus astazi „Parteneriatul Estic” – Ucraina, Republica Moldova , Georgia si, posibil, Belarus – vor deveni noua varianta de „zona de tampon” in Europa. Influenta UE si Rusiei in aceste tari se va afla intr-o stare de echilibru.
 
În final, analistul rus  isi exprima convingerea ca, in urmatorii ani nu se va inregistra o acutizare a relatiilor dintre UE si Rusia. Ambele parti au prea multe probleme, iar cointeresarea lor economica ramâne una ridicata.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata