Solicitările germane privind includerea unor obiective stricte de reducere a datoriilor în normele fiscale ale UE s-au lovit de o opoziție dură din partea Bruxelles-ului și a mai multor capitale importante, oficialii avertizând că acestea ar înăbuși planurile UE de modernizare a politicii bugetare.
Christian Lindner, ministrul german de finanțe, a reiterat cererea țării sale pentru o disciplină fiscală mai strictă, în timp ce a participat la reuniunile informale de la Stockholm vineri și sâmbătă, spunând că dorește un sistem care să includă repere numerice clare pentru a oferi reduceri fiabile ale datoriei.
Berlinul a propus ca ratele datoriei în raport cu PIB ale țărilor puternic îndatorate să scadă cu 1 punct procentual pe an. Pentru țările cu datorii mai puțin împovărătoare, cerința minimă ar fi o reducere de 0,5 puncte procentuale pe an.
Citeste si:
Solicitările lui Lindner au provocat îngrijorare profundă în rândul unor state membre ale UE, un oficial al Comisiei Europene respingându-le ca fiind incompatibile cu propunerile de creare a unui sistem mai flexibil, adaptat la nevoile individuale ale statelor membre.
„Este ca și cum ai coace o prăjitură: nu pui ciment în ea”, a declarat oficialul, adăugând că propunerile Berlinului ar face ca noua formulă bugetară să fie „necomestibilă”.
Proiectul de legislație dezvăluit miercuri de Comisia Europeană încearcă să introducă reforme profunde în labirinticul Pact de stabilitate și creștere al UE, oferind statelor individuale o mai mare proprietate asupra planurilor lor individuale de reducere a datoriei.
Statele membre și Parlamentul European se pregătesc să se târguiască asupra detaliilor, în timp ce capitalele încearcă să ajungă la un acord privind un cadru revizuit până la sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2024.
Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei, care deține președinția rotativă a UE, a declarat că este pozitivă în ceea ce privește perspectivele acordului. „Va fi ușor? Nu. Va fi posibil? Da”, a declarat ea reporterilor.
Comisia a adăugat garanții suplimentare la proiectul său de regim în încercarea de a asigura Berlinul că vor exista standarde minime pe care statele membre trebuie să le îndeplinească. Acestea au inclus o cerință conform căreia statele membre trebuie să se asigure că ratele datoriei lor la PIB sunt mai mici la sfârșitul perioadei inițiale de patru ani, comparativ cu cea mai recentă citire.
Țările cu deficite bugetare care depășesc pragul de 3 la sută din Pactul de stabilitate și creștere vor trebui să impună o ajustare fiscală minimă de 0,5 la sută din PIB pe an – chiar dacă nu se află încă în mod oficial într-o așa-numită „procedură de deficit excesiv”.
Lindner a declarat la Stockholm că Germania joacă un rol constructiv în cadrul discuțiilor, dar a adăugat că, dacă nu se poate ajunge la un acord, se vor aplica vechile reguli.
Punerea în aplicare a pactului a fost suspendată la începutul pandemiei Covid, dar Comisia a declarat că este posibil să fie reimpusă anul viitor. Bruxelles-ul este dornic să impună rapid reformele în încercarea de a evita impunerea unor cerințe nerealiste de reducere a datoriilor încorporate în vechiul regim.
Aceasta dorește să renunțe la o regulă existentă a UE care impune reducerea cu 1/20 pe an a ratelor de îndatorare de către statele membre cu datorii care depășesc plafonul de 60% din produsul intern brut al UE. Oficialul Comisiei a declarat că este esențial să se renunțe la „cifrele magice” neaplicabile ale vechiului regim.
Bruno Le Maire, ministrul francez de finanțe, a contestat vineri propunerile Germaniei, avertizând împotriva impunerii unor cerințe automate de reducere a datoriei sau a deficitului. „O mărime unică nu se potrivește tuturor”, a declarat el reporterilor la Stockholm.
Reacția în rândul statelor membre tradițional belicoase a fost mixtă. În timp ce Austria s-a pronunțat în favoarea unor garanții stricte, Țările de Jos s-au opus tipului de obiectiv minim fix obligatoriu de reducere a datoriei care este promovat de Lindner.
Sursa – www.ft.com
