Un SRL eligibil pentru regimul micro plătește, de la 1 ianuarie 2026, un impozit de 1% pe veniturile impozabile, după eliminarea cotei de 3%. Pentru antreprenorul care pregătește o activitate de producție, cheltuielile sunt decisive în comparația cu impozitul pe profit: acestea nu reduc impozitul micro, dar cheltuielile deductibile scad suma asupra căreia se aplică impozitul pe profit.
Plafonul regimului micro este de 100.000 euro în 2026, față de 250.000 euro în 2025, potrivit factureaza.ro. Încadrarea depinde și de salariați, structura acționariatului, activitățile desfășurate și respectarea obligațiilor de raportare.
La înființare, încadrarea standard a firmelor este la impozitul pe profit, cu o cotă de 16%. Regimul micro reprezintă o opțiune pentru societățile care îndeplinesc condițiile legale, nu o consecință automată a deschiderii unei firme mici.
Cheltuielile schimbă rezultatul comparației dintre cele două regimuri
Un calcul orientativ preluat din exemplul publicat de Lawpedia, pentru o societate cu venituri anuale de 400.000 lei și cheltuieli deductibile de 150.000 lei, arată diferența dintre bazele de impozitare. În regimul micro, calculul este 400.000 × 1% = 4.000 lei. La impozitul pe profit, baza este de 250.000 lei, iar calculul devine 250.000 × 16% = 40.000 lei.
Rezultatul se inversează în scenariul în care aceeași societate are cheltuieli deductibile de 380.000 lei. Impozitul micro rămâne neschimbat, în timp ce profitul impozabil coboară la 20.000 lei. Aplicarea cotei aferente profitului produce un impozit de 3.200 lei.
Acestea sunt exemple orientative pentru o firmă, nu bugete pentru un anumit proces de producție. Ele arată de ce o cotă nominală mai mică nu înseamnă, în orice situație, o sumă mai mică de plată.
În această comparație, punctul de echilibru apare când cheltuielile deductibile reprezintă 93,75% din venituri. Peste acest nivel, impozitarea profitului devine mai avantajoasă. La investiții în active fixe, amortizarea fiscală, adică recunoașterea treptată a costului lor pentru calculul fiscal, poate reduce profitul impozabil.
Despre avantajele posibile ale schimbării regimului fiscal, Andreea Savencu, Tax Deputy Manager la Țuca Zbârcea & Asociații Tax, declara la 23 august 2022: „Trecerea la impozitul pe profit prezintă în unele situații anumite avantaje de care contribuabilii trebuie să țină cont. Printre acestea, ne putem referi în primul rând la posibilitatea de deducere a cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității economice, care poate determina o bază impozabilă mai mică și, în consecință, un impozit datorat mai mic.”
Eligibilitatea se verifică pentru firmă și pentru participațiile asociaților
Condițiile de acces la regimul micro trebuie îndeplinite împreună:
Veniturile trebuie să se încadreze în plafon, luând în calcul și întreprinderile legate, nu doar societatea analizată separat.
Capitalul societății nu poate aparține statului sau unei unități administrativ-teritoriale, iar firma nu trebuie să fie în dizolvare ori lichidare.
Este necesar cel puțin un salariat cu normă întreagă sau îndeplinirea condiției prin formele echivalente admise.
Un asociat ori acționar cu o deținere de peste 25% în mai multe firme eligibile trebuie să aleagă una singură pentru regimul micro. Celelalte trec la impozitarea profitului.
Situațiile financiare anuale trebuie depuse în termen.
Activitatea efectivă a societății nu trebuie să intre în domeniile excluse de la acest regim.
Pentru o societate nouă, termenul indicat pentru angajarea unui salariat este de 90 de zile. Condiția poate fi îndeplinită și prin contracte cu timp parțial ale căror fracțiuni însumate formează o normă întreagă.
Două contracte de câte 4 ore pe zi îndeplinesc această cerință. Un singur contract de aceeași durată nu este suficient. Alternativa este un contract de administrare sau de mandat, cu remunerație cel puțin egală cu salariul minim brut.
Dacă singurul salariat pleacă, termenul pentru angajarea unui înlocuitor este de 30 de zile. Păstrarea cotei unice nu elimină obligația de a menține condiția privind personalul.
La calculul veniturilor întreprinderilor legate pot conta și deținerile indirecte, prin alte societăți. Pot intra în calcul și veniturile unei persoane fizice autorizate, ale unei întreprinderi individuale sau ale unei întreprinderi familiale legate, potrivit regulilor aplicabile acestora. Pentru un PFA la normă de venit, StartCo arată că, în practică, se ia în calcul un sfert din normă, conform exemplificărilor ANAF.
Depășirea plafonului schimbă impozitul din trimestrul respectiv
Veniturile pentru verificarea plafonului se urmăresc cumulat, de la începutul anului. Odată depășită limita, societatea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul depășirii. Perioadele anterioare rămân în regimul micro.
Pentru transformarea plafonului în lei se folosește cursul euro/leu al Băncii Naționale a României (BNR) din 31 decembrie 2025. Acest reper rămâne fix pentru anul fiscal 2026; nu se utilizează cursul din ziua în care firma depășește limita.
Un exemplu orientativ urmărește o societate cu venituri de 180.000 lei în primul trimestru și 200.000 lei în al doilea. Impozitele micro aferente sunt de 1.800 lei, respectiv 2.000 lei. În scenariul prezentat, veniturile cumulate echivalează cu 76.000 euro după primele două trimestre.
În trimestrul al treilea, firma obține încă 150.000 lei, iar veniturile cumulate ajung, în exemplu, la 106.000 euro. Din acest trimestru se aplică impozitarea profitului. Pentru cheltuieli deductibile de 100.000 lei, profitul impozabil este de 50.000 lei, iar impozitul datorat este de 8.000 lei.
Veniturile de 100.000 lei din trimestrul al patrulea rămân în regimul de impozitare a profitului. Impozitul micro aferent trimestrelor anterioare nu se scade din impozitul pe profit calculat pentru noua perioadă.
Activitatea efectivă poate determina ieșirea din regimul micro
Domeniile excluse cuprind activitățile bancare, asigurările și reasigurările, piața de capital și intermedierea în aceste domenii, jocurile de noroc, precum și explorarea, dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale.
Obținerea de venituri dintr-o activitate exclusă atrage pierderea regimului din trimestrul respectiv, indiferent cât reprezintă activitatea în veniturile societății. Simpla înscriere a unui cod secundar de activitate, fără desfășurarea activității și fără venituri, nu produce singură acest efect.
Pe lângă o activitate principală permisă, firma poate avea și un cod secundar permis. Din 2025, a fost eliminată limita de 20% pentru ponderea veniturilor obținute din consultanță și management.
În 2025, diferențierea cotelor funcționa la pragul de 60.000 euro: sub acesta se aplica, în principiu, cota redusă, iar peste el intervenea cota mai mare. Pentru domenii precum hoteluri și restaurante, tehnologia informației ori asistență medicală, cota mai mare se aplica inclusiv sub acel prag. Ordonanța de urgență nr. 89/2025 a eliminat diferențierea cotelor pentru 2026.
Contabilitatea cheltuielilor rămâne obligatorie și la micro
Veniturile impozabile se determină cu ajustările prevăzute la articolul 53 din Codul fiscal. Potrivit Lawpedia, dividendele primite de la o persoană juridică română și subvențiile se exclud din baza impozabilă și din veniturile luate în calcul la verificarea plafonului. Diferențele de curs valutar sunt, de asemenea, excluse din baza curentă, dar în trimestrul al patrulea se adaugă diferența favorabilă netă. Totalul veniturilor contabile nu trebuie confundat automat cu baza asupra căreia se aplică impozitul.
Firma înregistrează în contabilitate și cheltuielile, chiar dacă acestea nu reduc impozitul micro. Ele influențează profitul contabil din care pot fi distribuite dividende.
Evidența amortizării fiscale trebuie păstrată și în perioada de impozitare micro, conform articolului 57. La trecerea la impozitarea profitului, această evidență devine relevantă pentru stabilirea bazei fiscale.
Din trimestrul schimbării regimului, societatea trebuie să stabilească deductibilitatea cheltuielilor și să separe veniturile și cheltuielile aferente noii perioade. Provizioanele și ajustările pentru depreciere devin, de asemenea, relevante în condițiile aplicabile impozitului pe profit.
Regimul fiscal nu stabilește singur forma situațiilor financiare. Folosirea unei raportări contabile simplificate depinde de criteriile de mărime ale entității, inclusiv active, cifră de afaceri și număr de salariați.
Distribuirea profitului adaugă un impozit separat
Pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026, cota indicată de Legea nr. 141/2025 este de 16%. Impozitul societății și cel aferent distribuirii către asociat sunt obligații distincte.
În primul exemplu, cu cheltuieli deductibile de 150.000 lei, după impozitul micro rămân 246.000 lei. Dacă întreaga sumă este distribuită, impozitul pe dividende este de 39.360 lei, iar totalul celor două impozite ajunge la 43.360 lei.
În varianta impozitării profitului, suma rămasă pentru distribuire este de 210.000 lei. Impozitul pe dividende însumează 33.600 lei, iar obligațiile cumulate din exemplu sunt de 73.600 lei.
Aplicarea aceleiași cote asupra dividendelor în ambele variante nu mută punctul de echilibru al comparației dintre regimuri. Schimbă însă suma care ajunge efectiv la asociat după distribuirea profitului.
Declarațiile și plățile au termene distincte de alegerea regimului
Impozitul micro se declară prin formularul 100, privind obligațiile de plată către bugetul de stat. Calendarul trimestrial prezentat pentru declarare și plată este:
- Pentru ianuarie-martie: 25 aprilie.
- Pentru aprilie-iunie: 25 iulie.
- Pentru iulie-septembrie: 25 octombrie.
- Pentru octombrie-decembrie: 25 ianuarie din anul următor.
Aplicarea regimului micro pentru anul respectiv se comunică organului fiscal până la 31 martie inclusiv, prin formularul 700. Modificările intervenite în cursul anului se comunică potrivit regulilor de procedură fiscală aferente evenimentului.
Societatea are separat obligațiile privind declararea, reținerea și plata taxelor salariale, precum și depunerea anuală a situațiilor financiare. Întârzierea bilanțului poate determina ieșirea din regimul micro.
Sponsorizările nu mai pot fi deduse din impozitul micro începând cu 2024, după modificarea adusă prin Ordonanța de urgență nr. 115/2023. Ultimul an fiscal pentru care a funcționat această deducere a fost 2023.
Dacă o societate continuă să declare impozit micro după pierderea eligibilității, obligațiile pot fi recalculate retroactiv la controlul fiscal. Pentru diferențele neachitate, Codul de procedură fiscală prevede dobânzi de întârziere de 0,02% pe zi.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetDavid Fincher a eliminat aproximativ 60 de pagini scrise de Tarantino pentru revenirea lui Brad Pitt ca Cliff Booth
LylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familie
Revista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftinește
News24Liderii europeni pregătesc discuții cu Putin despre pace, după tensiunile dintre Trump și Zelenski
Dolce SportPSG a întâmpinat Barcelona cu o scenografie inspirată dintr-un film de groază
GetPonyNoul BYD Seagull pornește de la 65.900 de yuani în China și anunță încărcare de la 10% la 70% în cinci minute




