Beijingul se află în fruntea extinderii restricțiilor la export privind mineralele critice care limitează disponibilitatea și cresc prețul materiilor prime necesare pentru o tranziție energetică ecologică, potrivit unui raport al OCDE.
Mai mult de 13.000 de restricții au fost puse în aplicare până la sfârșitul anului 2020, o creștere de cinci ori în mai mult de un deceniu, ceea ce înseamnă că o zecime din valoarea globală a exporturilor de materii prime critice se confruntă cu cel puțin o astfel de măsură.
OCDE a declarat că, începând cu 2020, ultima analiză detaliată disponibilă, au fost introduse și mai multe restricții.
Constatările subliniază faptul că fragmentarea economiei globale amenință să crească costul tranziției către o energie curată și indică o posibilă deplasare a puterii dinspre vestul industrializat către națiunile bogate în minerale.
“Cercetările de până acum sugerează că restricțiile la export ar putea juca un rol non-trivial pe piețele internaționale pentru materiile prime critice, afectând disponibilitatea și prețurile acestor materiale”, a scris OCDE în raportul de marți. “Această situație justifică o examinare mai amănunțită”.
Beijingul a mărit numărul de restricții asupra materiilor prime critice necesare pentru mașinile electrice și energia regenerabilă, cum ar fi litiul, cobaltul și manganul, de nouă ori în cei 11 ani până în 2020.
India, Argentina, Rusia, Vietnam și Kazahstan au fost primele cinci țări după China în ceea ce privește introducerea de restricții la exportul de minerale critice în perioada 2009-20.
Raportul a adăugat că națiunile occidentale industrializate au avut o dependență mai mare de importuri din țările din afara OCDE, cum ar fi China, Rusia și Africa de Sud, decât pentru produsele generale. De asemenea, raportul a afirmat că concentrarea producției în aceste națiuni a crescut în această perioadă.
Constatările au fost făcute publice în timp ce națiunile occidentale, care sunt dependente de importuri pentru majoritatea metalelor critice, se întrec să asigure aprovizionarea necesară pentru a concura în tehnologiile energetice curate, de la baterii la parcuri eoliene și pile de combustie. Raportul coincide, de asemenea, cu creșterea tensiunilor dintre aliații occidentali și China și Rusia.
Luna trecută, UE a publicat Legea privind materiile prime critice, care vizează sporirea rezilienței lanțurilor sale de aprovizionare prin extragerea și prelucrarea mai multor materiale pe plan intern și chiar prin finanțarea unor proiecte de importanță strategică în afara blocului.
Constatările OCDE reflectă cerințele tot mai mari cu care se confruntă companiile miniere din partea guvernelor bogate în resurse, din Indonezia până în Chile și Panama, care au renegociat taxele, au introdus interdicții de export de minereuri și au cerut ca o mai mare parte din procesare și producție să se facă pe plan intern.
Guvernele de pe piețele emergente se află sub presiune pentru a astupa găurile bugetare în urma pandemiei și în condițiile în care datoriile denominate în dolari au devenit mai costisitoare pentru a fi onorate.
Cererea de minerale critice, cum ar fi litiul, nichelul și cuprul, a crescut vertiginos în acest deceniu, deoarece acestea sunt vitale pentru renunțarea la combustibilii fosili. Mașinile electrice, de exemplu, utilizează de trei ori mai mult cupru decât echivalentele cu motoare cu combustie. Se așteaptă ca cererea de litiu să crească de aproape cinci ori până la sfârșitul deceniului.
Cererea în creștere și constrângerile legate de introducerea de noi surse de aprovizionare exercită deja presiuni asupra prețului și disponibilității unor produse de bază precum cuprul și litiul.
OCDE a avertizat că restricțiile la export – dintre care mai mult de o treime iau forma unor taxe la export, în mare parte pentru că sunt permise în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului – ar putea exacerba situația.
“Impactul economic global global al acestor măsuri poate fi, astfel, considerabil”, a declarat aceasta.
Sursa – www.ft.com
