Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice majore. Productivitatea scade, populația activă îmbătrânește, iar concurența globală se intensifică. Comisia Europeană a lansat un plan ambițios pentru a inversa această tendință. Se numește Busola Competitivității și promite să transforme economia europeană în următorii cinci ani.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat acest plan în ianuarie 2025. El se bazează pe recomandările raportului Draghi, elaborat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene. Mesajul este clar: Europa trebuie să se schimbe. „Modelul nostru de afaceri din ultimii 20-25 de ani s-a bazat pe forță de muncă ieftină din China, energie presupus ieftină din Rusia și externalizarea parțială a securității. Această perioadă a trecut”, a declarat von der Leyen.
Ce este Busola Competitivității
Busola Competitivității este o foaie de parcurs menită să revigoreze dinamismul economic al Europei. Ea identifică trei domenii principale de acțiune. Acestea corespund celor trei transformări majore cu care se confruntă continentul.
Primul domeniu vizează inovația. Europa trebuie să reducă decalajul față de SUA și China în ceea ce privește comercializarea cercetării. Deși ponderea Europei în brevetele globale este comparabilă cu a celor două mari puteri, doar o treime din brevetele înregistrate de universitățile UE sunt exploatate comercial. Drumul de la descoperire la piață este plin de obstacole.
Al doilea domeniu se concentrează pe decarbonizare. Tranziția către o economie curată trebuie să reducă costurile energetice și volatilitatea prețurilor. Comisia a prezentat un Acord Industrial Curat care mobilizează peste 100 de miliarde de euro pentru producția curată realizată în UE.
Al treilea domeniu privește securitatea economică. Europa trebuie să își reducă dependențele și să construiască noi parteneriate comerciale. Primul parteneriat de investiții și comerț curat a fost semnat cu Africa de Sud în noiembrie 2025.
Simplificarea, prioritatea numărul unu
Comisia a recunoscut că birocraţia frânează investițiile în Europa. „Multe firme își rețin investițiile în Europa din cauza birocrației inutile”, a admis von der Leyen. Acest lucru urmează să se schimbe.
Obiectivele sunt ambițioase:
- Reducerea obligațiilor de raportare cu cel puțin 25% pentru toate companiile
- Reducerea cu cel puțin 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii
- Extinderea acestor reduceri la toate tipurile de sarcini administrative
Un nou „regim al celui de-al 28-lea” va crea un set unic de reguli pentru întreprinderile care operează în întreaga piață unică. Acesta va include impozitarea, dreptul muncii și dreptul societar într-un cadru simplu și unificat. Pentru antreprenorii români care exportă în UE, aceasta ar putea însemna mai puțină hârțogărie.
Câți bani sunt necesari
Raportul Draghi a estimat că Europa trebuie să investească între 700 și 800 de miliarde de euro anual în următorul deceniu. Banii sunt necesari pentru modernizarea economiei, asigurarea securității și avansarea tranziției verzi și digitale.
„Nu ne lipsește capitalul”, a subliniat von der Leyen. Gospodăriile europene economisesc 1,4 trilioane de euro pe an, comparativ cu 800 de miliarde de dolari în SUA. Problema este că 300 de miliarde de euro din economiile europenilor se scurg anual către piețe din afara UE.
Pentru a rezolva această problemă, Comisia va introduce o Uniune Europeană de Economii și Investiții. Scopul este să încurajeze capitalul de risc și să faciliteze fluxurile de capital în întreaga Uniune.
Prognozele economice pentru Europa
Prognoza economică de toamnă 2025 a Comisiei arată că economia UE rămâne rezistentă. PIB-ul real al UE este de așteptat să crească cu 1,4% în 2025 și 2026, urcând ușor la 1,5% în 2027. Zona euro va urma o tendință similară.
Pentru prima dată din 2021, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre să crească. Aceasta este o veste bună și pentru România, care beneficiază de Mecanismul de Redresare și Reziliență și de alte fonduri UE.
Inflația continuă să scadă. În zona euro, se așteaptă să scadă de la 2,4% în 2024 la 2,1% în 2025. Va rămâne apoi stabilă la aproximativ 2% în 2026 și 2027, aproape de ținta BCE.
Totuși, există și provocări. Deficitul public general al UE este proiectat să crească de la 3,1% la 3,4% din PIB până în 2027. Datoria publică va urca de la 82% la 84,5% din PIB. Cauza principală este creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 0,5% din PIB.
Impactul războiului din Ucraina
Studiile economice arată că proximitatea de Rusia și Ucraina a afectat performanța economică a statelor membre UE. Țările mai aproape de zona de conflict au înregistrat scăderi ale creșterii PIB cu 1,1-1,8 puncte procentuale față de media UE.
Acestea au avut legături comerciale mai strânse cu Rusia și Ucraina. Au fost mai expuse la sancțiuni și întreruperi în aprovizionare. Intensitatea energetică mai mare și dependența de gazul rusesc au amplificat șocul de la creșterea prețurilor energiei.
România se numără printre țările afectate de această proximitate. Construirea capacităților de apărare adaugă presiune asupra finanțelor publice în întreaga regiune.
Acorful Industrial Curat
Lansat pe 26 februarie 2025, Acordul Industrial Curat este un pilon central al strategiei de competitivitate. El vizează industriile cu consum intensiv de energie, precum oțelul, metalele și chimicalele. Acestea au nevoie urgentă de sprijin pentru decarbonizare.
Comisia va mobiliza peste 100 de miliarde de euro pentru producția curată realizată în UE. Banii vor veni din:
- Un nou cadru de ajutor de stat pentru acordul industrial curat
- Consolidarea Fondului pentru Inovare
- O nouă Bancă pentru Decarbonizare Industrială
Un Act de Accelerare a Decarbonizării Industriale va crește cererea pentru produse curate fabricate în UE. Va introduce criterii de sustenabilitate, reziliență și „fabricat în Europa” în achizițiile publice și private.
Ce înseamnă pentru România
Pentru România, aceste politici aduc atât oportunități, cât și provocări. Pe de o parte, fondurile europene pot sprijini modernizarea industriei și tranziția verde. Pe de altă parte, întărirea regulilor fiscale va necesita prudență bugetară.
Comisia a evaluat progresul țărilor în implementarea planurilor fiscale-structurale pe termen mediu. România va trebui să se asigure că politica fiscală pentru 2026 este aliniată cu recomandările Consiliului.
Uniunea de Economii și Investiții ar putea aduce capital mai ieftin pentru companiile românești care vor să se extindă. Dar va necesita și reforme pentru a îmbunătăți funcționarea pieței de capital locale.
Următorii pași
Comisia va prezenta mai multe inițiative în lunile următoare. Un Plan de Acțiune pentru industria auto va fi lansat în primăvară. Vor urma planuri pentru sectoarele de oțel, metale și chimicale.
Liderii europeni vor trebui să aprobe rapid propunerile de simplificare. „Europa nu își poate permite paralizia, nici prin ezitare, nici prin căutarea unor soluții perfecte sau simple care nu există”, a avertizat von der Leyen.
Succesul va depinde de implementare. Busola Competitivității oferă direcția. Dar fiecare stat membru va trebui să parcurgă drumul.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News




