Externe

Cotația petrolului crește după atacurile din Iran. Miza, securitatea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz.

Cotația petrolului crește după atacurile din Iran. Miza, securitatea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz.

Cotația petrolului Brent a înregistrat luni o creștere de 4,47%, atingând pragul de 97,15 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american (WTI) a urcat la 94,61 dolari. Această apreciere de peste 4 dolari pe baril vine ca reacție imediată la confirmarea atacurilor israeliene asupra unei uzine petrochimice din sud-vestul Iranului, marcând prima lovitură directă asupra infrastructurii energetice iraniene de la armistițiul din 8 aprilie.

Dincolo de cifrele zilnice de tranzacționare, miza reală o reprezintă securitatea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, o rută critică ce gestionează aproximativ 20% din volumul global de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG). Iar această vulnerabilitate logistică nu rămâne doar o problemă izolată a Orientului Mijlociu. Când cotațiile internaționale cresc susținut pe fondul primelor de risc, costul capitalului și inflația importată lovesc direct economia din România, unde companiile dependente de transport și consumatorii finali vor resimți presiunea la pompă în următoarele săptămâni.

Istoricul recent arată o piață deja tensionată, cu prețuri care au urcat cu aproape 60% de la sfârșitul lunii februarie, deși rămân sub vârful atins în martie, când barilul Brent s-a apropiat de 120 de dolari. În încercarea de a echilibra balanța, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi (OPEC+) au decis anterior să majoreze țintele de producție pentru a patra lună consecutiv, adăugând 600.000 de barili pe zi între aprilie și iunie.

Restricții de tranzit și decizii OPEC

Exporturile prin Ormuz au fost sever restricționate din februarie, pe fondul blocajelor portuare și atacurilor recurente. Într-o analiză publicată recent de Finance, se precizează că șapte membri OPEC+ au convenit duminică să ridice țintele de producție cu încă 188.000 de barili pe zi începând din iulie. Această decizie vine după ce datele oficiale au arătat o scădere abruptă a producției reale a grupului, care a înregistrat o medie de 33,19 milioane de barili pe zi în aprilie, comparativ cu 42,77 milioane în februarie.

Tensiunile diplomatice adaugă o nouă variabilă pe piețele internaționale, mai ales după ce Iranul a lansat duminică rachete către ținte israeliene, ca răspuns la operațiunile din Liban.

„fireste această strâmtoare va fi deschisă, dar cu noi condiții ce urmează a fi stabilite de autoritățile iraniene și omaneze.” – Kazem Jalali, Ambasadorul Iranului la Moscova

Impactul asupra piețelor concurente

Dar ecuația energetică globală are și alți actori care capitalizează pe seama volatilității. Veniturile fiscale ale Rusiei din petrol și gaze au raportat o creștere interanuală de 32,4% în luna mai, susținute tocmai de aceste prețuri globale ridicate. Igor Sechin, directorul executiv al companiei ruse Rosneft, a subliniat că firmele energetice americane au beneficiat direct de pe urma instabilității din regiunea Ormuz.

Cifrele pieței reflectă exact această vulnerabilitate structurală.

Avertismentul reprezentanților industriei este că o instabilitate prelungită pe rutele maritime ar putea eroda cererea pe termen lung pentru țiței. Direcția pieței în trimestrul al treilea depinde acum de capacitatea OPEC de a compensa pierderile de export din statele din Golf și de decizia Statelor Unite privind prelungirea derogărilor pentru achizițiile de petrol rusesc maritim destinate țărilor vulnerabile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Brent Iran Israel OPEC Rosneft social