Criza datoriei atârnă ca un nor întunecat deasupra Europei

Criza datoriei din eurozonă atârnă ca un nor întunecat deasupra perspectivelor economice ale Europei, fără a fi încă foarte clar dacă revenirea înceată a continentului din cea mai profundă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial îşi va urma cursul, scrie cotidianul britanic Financial Times.

Este nevoie încă de dovezi convingătoare din partea principalelor economii europene că acestea îi revin după criza financiară globală creată în eurozonă. Pe de altă parte, cu o zi în urmă, Banca Centrală a Germaniei, Bundesbank, a precizat că până în prezent furtuna de pe pieţe nu a afectat cea mai mare economie europeană, care a crescut ‘puternic’ în al doilea trimestru al anului.

De asemenea, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD, cu baza la Paris) şi-a revizuit în creştere previziunile pentru creşterea economică din eurozonă în acest an şi anul viitor, deşi a subliniat riscurile existente pentru perspectiva globală.
Cele mai mari economii au fost stabilizate prin măsuri de urgenţă luate de guverne şi de bănci centrale, iar în lunile viitoare – căderea puternică a euro – cu o valoare de comercializare în scădere 8 procente faţă de anul trecut – ar trebui să impulsioneze exporturile eurozonei.

Pe de altă parte, modul în care va arăta climatul economic în Europa s-ar putea schimba brusc, dacă alarma de pe pieţe în privinţa finanţelor publice se răspândeşte în economia reală, agravând efectele anunţatelor măriri de taxe şi reduceri din cheltuielile publice.
Până în prezent, efectele crizei datoriilor suverane – care au debutat cu temerile în privinţa Geciei şi s-au râspândit la temeri în privinţa finanţelor publice în marea parte a sudului Europei – s-au limitat până acum la sectorul consumatorilor.

De altfel, Franţa a anunţat cu o zi în urmă o scădere cu 1,2 procente a scăderii încrederii consumatorilor, relatează filiala franceză a companiei de cercetare de piaţă Gfk.
În opinia Financial Times, un trend pare clar. Performanţele divergente ale ţărilor de pe continentul european riscă să complice sarcina Băncii Centrale Europene (BCE) de a fixa rate ale dobânzii.

În plus, o monedă euro aflată în scădere este de mai puţin ajutor pentru ţări cum ar fi Spania, prin comparaţie cu o Germanie dependentă de exporturi, iar austeritatea fiscală va fi cea mai dură în sudul Europei.
De altfel, Grecia simte deja atingerea îngheţată a măsurilor de austeritate impuse de către Fondul Monetar Internaţional şi UE, iar Portugalia şi Spania se confruntă cu perspective economice sumbre şi posibil agitate.

De asemenea, în nordul Europei, Irlanda, o altă ţară lovită de criză, trebuie încă să se organizeze în vederea unei reveniri economice. În afara zonei euro, statele baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – s-au stabilizat, iar perspectivele s-au îmbunătăţit în Rusia, Turcia şi Ucraina. Cu toate acestea, criza face ca perspectivele economice să rămână nesigure dincolo de graniţele zonei euro, existând riscuri chiar şi pentru economiile occidentale cu finanţe publice stabile din afara zonei euro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata