Criza locuințelor din Europa a urcat prețurile cu 60% în ultimii 15 ani

Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în ultimii 15 ani, lăsând milioane de europeni fără posibilitatea de a-și permite o casă sigură și stabilă. Pentru a ține pasul cu cererea, Europa ar avea nevoie de încă 10 milioane de locuințe. Tinerii, familiile cu venituri mici și lucrătorii esențiali sunt cei mai afectați de o criză care remodelează societatea și pune presiune pe bugetele publice.

Tinerii, primii sacrificați

Persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani se luptă cel mai mult. Peste un sfert dintre aceștia cheltuiesc mai mult de 40% din venitul disponibil pe locuință, un nivel considerat de economiști drept o supraîmpovărare severă. Aproape unul din patru trăiește în condiții de supraaglomerare, iar stresul locativ este de două-trei ori mai mare la ei decât la persoanele de peste 65 de ani.

V-ați gândit vreodată cum e să dai aproape jumătate din salariu doar pe chirie? Tinerii sunt forțați să amâne independența, formarea unei familii și stabilitatea financiară. Iar sănătatea mintală are și ea de suferit.

Dan Jørgensen, Comisarul European pentru Locuințe, subliniază implicațiile profunde. „Un acoperiș deasupra capului îți oferă o bază în viață și, dacă nu îl ai, multe alte lucruri nu vor fi posibile. Este o problemă pentru indivizii afectați de criză, dar este și o problemă pentru societățile noastre. Ne afectează economiile. Nu este bun pentru piața muncii, nu este bun pentru mobilitate, nu este bun pentru educația oamenilor noștri”, a declarat acesta într-un interviu. Mai mult, Jørgensen avertizează că inacțiunea are un cost politic: „Dacă noi, ca factori de decizie politică, nu luăm acest lucru în serios, atunci există riscul ca populismul să crească în Europa chiar mai mult decât o face deja. Populiștii vor exploata o criză socială ca aceasta.”

În Grecia, 30% dintre gospodăriile tinere cheltuiesc peste 40% din venit pe locuință, cea mai mare rată din UE. Danemarca și Luxemburg raportează cifre la fel de ridicate.

Salarii care bat pasul pe loc, chirii care explodează

Datele arată o tendință îngrijorătoare. Costurile cu locuințele au crescut mult mai repede decât salariile în toată Europa, în special de la pandemie încoace. Borja Giménez Larraz, europarlamentar care conduce Comisia specială a Parlamentului European pentru criza locuințelor, explică dimensiunea problemei.

„În ultimii 15 ani, prețurile caselor au crescut cu 60 la sută, iar chiriile cu 30 la sută. Avem nevoie să construim 10 milioane de case pentru a satisface cererea actuală. Și ceea ce observăm este că numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 20 la sută”, a declarat Giménez Larraz.

Deficitul este uriaș.

Cei care stau cu chirie în sistem privat resimt cel mai puternic acest decalaj. Aproximativ 20% dintre ei cheltuiesc o parte prea mare din venit pe locuință, în timp ce doar 5% dintre persoanele cu credite ipotecare se află în aceeași situație. Pentru familiile cu venituri mici, situația e și mai gravă: una din trei alocă peste 40% din buget pentru un acoperiș deasupra capului. Iar lucrătorii esențiali sunt lăsați în urmă. „Există astăzi atât de mulți polițiști, pompieri și profesori care nu își permit chiria pentru a locui în locul unde lucrează. Așa că poate trebuie să găsim o soluție și pentru acești oameni”, adaugă europarlamentarul.

O problemă de politici publice, nu una personală

Criza lovește cel mai puternic în grupurile vulnerabile. Cetățenii din afara UE sunt de două ori mai predispuși decât localnicii să cheltuiască prea mult pe locuință, iar peste o treime trăiesc în case aglomerate. Minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități se confruntă, si, cu condiții de locuit precare. Dar problema s-a extins și la clasa de mijloc, care se confruntă din ce în ce mai des cu dilema „Generației Chirie”: câștigă prea mult pentru locuințe sociale, dar nu suficient pentru a-și cumpăra o proprietate.

Irene Tinagli, președinta Comisiei speciale, susține că această criză nu este un accident. „Dacă obiectivul este să garantăm accesul la locuințe decente și accesibile pentru toată lumea, atunci acest obiectiv a eșuat. Am încetat să mai gândim și să acționăm în privința locuințelor prin politici publice”, afirmă ea. Tinagli este directă și în privința vinovaților: „Mulți oameni au ajuns să creadă că, dacă nu îți permiți, este vina ta. Dar când salariile cresc doar cu minimul necesar pentru a recupera inflația, iar piața imobiliară a împins prețurile în sus cu 60 la sută în 10 ani, asta nu este vina ta. Aceasta este o lipsă de politici publice.”

Ce soluții sunt pe masă?

Guvernele europene încearcă să răspundă, dar progresele sunt inegale. Planul de Acțiune al UE pentru Locuințe Accesibile 2025 (care estimează un deficit de investiții de 275 de miliarde de euro anual) cere mai mulți bani publici și privați, modificări ale regulilor de urbanism și instrumente mai bune pentru autoritățile locale pentru a gestiona închirierile pe termen scurt.

Comisarul Jørgensen dorește ca țările să abordeze problema locuințelor goale și speculative. El indică Danemarca, unde locuințele trebuie să fie locuite, ca un posibil model de urmat.

Iar acum, provocarea principală este punerea în practică a acestor idei. Cu un nou buget al UE la orizont, guvernele naționale trebuie să se asigure că planurile de la Bruxelles se transformă, pe bune, în mai multe locuințe pentru oameni.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrieGetPonyRivian duce R2 cu LiDAR la angajați în 2026, iar clienții intră în 2027BravonetCătălin Moroșanu și Georgiana locuiesc separat, dar nu din cauza unei crize în căsnicieLylaStella McCartney cere lanțuri sustenabile marilor branduri. Oceanele inspiră colecția de primăvară 2027Revista IoanaTe doare gâtul doar dimineața? Aerul uscat, respirația pe gură și refluxul pot fi cauzeNews24Euro a trecut de 5,28 lei în ziua votului pentru Guvernul Siegfried Mureșan, apoi a revenit la 5,27 lei