Croaţia se va ralia gazoductului South Stream şi va reveni în proiectul de oleoduct „Drujba-Adria”

Premierul croat Jadranka Kosor a desfăşurat marţi, 2 martie, o vizită oficială la Moscova. Principalul rezultat al negocierilor pe care Kosor le-a purtat cu omologul său rus Vladimir Putin constituie acordul privind ralierea Croaţiei la proiectul de gazoduct South Stream.

În afară de aceasta, premierul croat a dat de înţeles că Zagrebul va reveni la proiectul de oleoduct ‘Drujba-Adria’, ce ar urma să fie alimentat cu petrol rusesc, notează cotidianul rus Kommersant.
Vizita dnei Kosor este prima vizită a unui premier croat în Rusia: până acum la Moscova veniseră doar preşedinţi ai Croaţiei, Stipe Mesic şi, înainte de el, Franjo Tudjman. ‘Aţi venit la un moment cât nu se poate mai potrivit’, a declarat Putin la începutul negocierilor cu Jandranka Kosor.

Putin s-a referit în primul rând la necesitatea de a revigora schimbul comercial dintre cele două ţări, care s-a redus anul trecut cu peste 60%. Însă, principalul scop al vizitei premierului croat rămâne cel de a clarifica problema participării Croaţiei la proiectul South Stream.
O propunere în acest sens i-a fost făcută Zagrebului încă în 2007, de preşedintele (pe atunci) Vladimir Putin. Însă abia când la proiect s-au raliat vecinii Croaţiei – Serbia (în decembrie 2008) şi Slovenia (în noiembrie 2009) – Zagrebul nu a mai dorit să rămână stingheră.

După cum asigură surse de informaţie croate, decizia privind ralierea la South Stream a fost luată deja la Zagreb. În prezent, Croaţia obţine 60% din necesarul său de gaz din zăcăminte proprii, iar restul cumpără de la Rusia.
La sfârşitul lui 2010 expiră acordul cu Gazprom, potrivit căruia Croaţia primeşte anual 1,2 miliarde de metri cubi de gaz. Croaţii ar dori să majoreze această cantitate, însă Moscova a dat foarte clar de înţeles că acest lucru este posibil doar prin Soth Stream.

Astfel, după negocierile premierilor rus şi croat, ministrul rus al energeticii, Serghei Şmatko, şi ministrul croat al economici, Djuro Popijac, au semnat un acord privind participarea Croaţiei la proiectul South Stream. Potrivit premierului Kosor, ‘acordul deschide posibilitatea înfiinţării unei companii mixte, cu o cotă de participate de 50 la 50′. De altfel, Zagrebul mai este încă preocupat de o problemă principială: în ce măsură s-ar putea ea ralia concret la South Stream?

Potrivit unor experţi croaţi, dacă pe teritoriul Croaţiei ar trece o magistrală de gaz, ţara ar câştiga circa 100 milioane de euro pe an de pe urma tranzitului. Însă, conform planurilor existente deja, magistrala South Stream va trece prin Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Prin urmare, Zagrebul poate spera doar la o ramificaţie, subliniază Kommersant.
În decembrie anul trecut, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, dădea de înţeles că este analizată posibilitatea construirii unei ramificaţii a South Stream spre Croaţia, prin Serbia şi Slovenia. Ramificaţia prin Serbia ar fi mai scurtă, însă în prezent livrările de gaz spre Croaţia se desfăşoară prin Slovenia.

Experţi croaţi menţionează şi varianta construirii unei alte ramificaţii a South Stream din Serbia spre Austria, prin Croaţia şi Slovenia. Însă, pentru ca Moscova să ia în calcul această variantă, este nevoie de un ‘stimul serios’. De exemplu, revenirea Zagrebului în proiectul ‘Drujba-Adria’, prin care petrolul rusesc ar ajunge pe Marea Adriatică până în portul croat Omishal (Omiš alj), iar de acolo, cu tancuri petroliere, în Europa.

Acest proiect, lansat oficial în 2002, fusese ‘îngropat’ de croaţi după nici 3 ani de zile, însă compania rusă ‘Transneft’ nu şi-a pierdut interesul pentru el. După cum a declarat la Moscova premierul croat Jadranka Kosor, negocieri între compania croată INA şi cea rusă ‘Transneft’ se desfăşoară deja, promiţând să reînvie proiectul Drujba-Adria.
Traseul croat al South Stream va fi decis după finalizarea fundamentării tehnico-economice, ce va fi elaborată după semnarea acordului de la Moscova. Nu încape îndoială că la elaborarea traseului se va ţine cont şi de mersul negocirilor pe marginea altor proiecte ruso-croate, subliniază în final Kommersant.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata