Structura cenzurii în China: O rețea complexă de control al informației
Cenzura din China este organizată pe trei niveluri distincte, având ca scop limitarea libertății de exprimare a milioane de utilizatori online. Conform unor analize, Beijingul se angajează și în activități de „hacking patriotic”, iar experții sugerează că țara ar putea fi responsabilă pentru aproximativ o treime din virușii și programele malware existente la nivel global, conform publicației franceze Le Figaro.
Autoritățile conservatoare din capitala chineză aspiră să transforme Internetul național într-un vast Intranet destinat celor 1,3 miliarde de cetățeni, care să preia doar informațiile esențiale din sursele internaționale. Scopul principal este acela de a bloca accesul la conținuturi considerate dăunătoare moral sau politic.
În toamna anului trecut, Meng Jianzhu, ministrul chinez al securității publice, a subliniat că expansiunea rapidă a Internetului reprezintă o „provocare fără precedent” pentru menținerea controlului social și stabilitatea națională. El a evidențiat necesitatea implementării unui sistem extins de securitate care să integreze atât mediul online cât și cel offline. După ce inițial au perceput Internetul ca un canal util pentru exprimarea socială, autoritățile sunt acum îngrijorate că acesta poate amplifica conflictele locale la scară națională. A apărut chiar termenul „incidentele masive pe Internet”.
Cenzura chinezilor funcționează printr-o structurare în trei cercuri: primul cerc constând în poliția cibernetică format din aproximativ 40.000 de agenți; al doilea cerc include operatorii privați ai site-urilor web și forumurilor care aplică forme subtile de cenzură; iar ultimul cerc se refera la autocenzura utilizatorilor online, alimentată constant prin diverse metode educație și presiune social-media. La nivel centralizat, responsabilitatea cenzurii revine atât Partidului Comunist cât și guvernului.
În contextul scandalului Google, oficiali guvernamentali au reafirmat importanța controlării mediilor digitale pentru a „dirija opinia public”. Această abordare dualistică se propaghează apoi către toate structurile regionale și administrative ale statului.
Instrumentele utilizate pentru cenzură devin tot mai sofisticate. În iunie anul trecut s-a generat un val de indignare internațional după ce Beijing-ul a impus obligația ca toate computerele vândute pe teritoriul Chinei să fie dotate cu un software numit Green Dam destinat filtrării conținuturilor pornografice – riscând astfel blocarea unor site-uri cu informații sensibile politic. Până acum au fost suspendate peste 700 de platforme online populare care ofereau bloguri sau servicii multimedia.
La scurt timp după această măsură controversată s-a introdus o altfel inițiativã denumită “Blue Dam”, care impune restricții suplimentare furnizorilor internet înainte ca utilizatorii să acceseze anumite site-uri.
Pe lângã aceste tactici defensive există şi metode ofensive prin atacuri directe asupra platformelor suspecte sau mesageri criptati folosite frecvent în rândurile disidenților politici – exemplificată prin incidenta Google unde conturile opozanților au fost compromise strategic. În acest sens Beijing-ul colaborează cu indivizi cunoscuți sub numele generic „luptători cibernetici”, combinație între hacking şi activism digital.
Conceptualizat la sfârșitul anilor ’90 după bombardamentul accidental american asupra ambasadei chineze din Belgrad în 1999 , hacking-ul patriotic are mii membri activi ce își concentrează eforturile împotriva reţelelor americane şi taiwaneze atunci când considerentele politice o cer.
Estimările sugerează existența unei comunitati formate din aproximativ 250-300 mii tineri pasionaţi ai tehnologiei digitale care contribuie uneori la întărirea securităţii site-urilor oficiale chinezești; unele grupări evoluând ulterior spre firme specializate in securitate informaticã.
Un raport realizat recent (iunie 2009) clasifica China drept cea mai mare sursã globalã a ameninţărilor informatice cu aproape 56% dintre atacuri provenind din această ţară – mult înaintea Rusiei (5%), Statelor Unite (4%) si Indiei (3%). Deşi aceste date pot fi contestabile ele reflectǎ tendinţa crescânda si influenta Chinei in spatiile obscure ale internetului global.
O alt aspect important este emergenta conceptului Cenzurii 2.0 adaptata epocii Web 2.0 – avand in vedere cresterea continua a numaruluui internauţilor ajungand deja la cifra impresionantǎde384 milioane si peste160 milioane blogger-i activi . Existǎ numeroşi internauţi plătiti specializaţi in postări favorabile regimuliui sau manipularea discuţiilor pe forumuri si reţele sociale – inclusiv versiunile locale ale Facebook sau YouTube , ambele fiind blocate dupa evenimentele recente legate Xinjiang .
Aceste strategii sunt adesea interpretate drept forme moderne ale manipulării opiniei publice . Ultima ofensivǎ vizeazǎ telefonia mobilǎ unde China detine peste720 milioane utilizatori activi , iar folosirea internet-ului mobil creşte exponenţial . Autoritâtile au început sa interzică mesajele text considerate indecente sub pretext combatereriii pornografiei ; operatoriul fiind obligati sa restrictioneze serviciile in cazul abuzurilor textuale semnalizînd astfel intensificarea supravegheriii digitale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe spune EMA despre ceaiul de roiniță pentru stres și somn și unde găsești precauțiile
News24Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan în cinci luni
Dolce SportJorge Jesus îi lasă lui Cristiano Ronaldo decizia revenirii la naționala Portugaliei
GetPonyAnytime pregătește aproximativ 30 milioane euro pentru asigurări digitale pe piața românească
