Băncile din UE care încă operează în Rusia se strâmbă pentru a arăta că își abandonează clientul din ce în ce mai toxic, dar acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele.
Principalul creditor austriac, Raiffeisen Bank International (RBI), care a obținut anul trecut un profit de 1,8 miliarde de euro în Rusia, a declarat luni (19 februarie) pentru EUobserver că „planul său nu este afectat de evoluțiile recente”.
Banca austriacă RBI a obținut anul trecut un profit de 1,8 miliarde de euro în Rusia (Foto: rbinternational.com)
Însă, unele „Evoluții” au fost moartea în închisoare a celui mai cunoscut activist anticorupție din Rusia, Alexei Navalny, vineri, în ceea ce miniștrii de externe ai UE reuniți la Bruxelles, tot luni, au acuzat regimul președintelui rus Vladimir Putin.
În acest sens, sancțiunile UE privind drepturile omului ar trebui să se numească de acum încolo „sancțiunile Navalny privind drepturile omului”, a declarat șeful relațiilor externe ale UE, Josep Borrell, după ce a invitat-o pe văduva lui Navalny, Iulia, să ia cuvântul la Consiliul UE.
În opinia sa, uciderea lui Navalny a fost un „moment de cotitură” în istoria Rusiei, a declarat ministrul irlandez de externe Micheál Martin.
Între timp, „planul” RBI era ca într-o zi să părăsească Rusia printr-o „vânzare sau divizare”, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru EUobserver.
Însă, „Deoarece finalizarea depinde în multe etape de acțiunile unor terțe părți și de factori care nu sunt sub controlul RBI, [RBI] nu divulgă un calendar”, a adăugat acesta.
RBI a împărtășit, de asemenea, un plan mai detaliat cu autoritățile ucrainene, cu guvernul austriac și cu Comisia Europeană.
Acesta avea aproximativ 11 pagini și era marcat ca fiind „confidențial”.
Era menită să scoată banca de pe lista neagră a „sponsorilor de război” a Ucrainei.
Iar Comisia Europeană s-a implicat după ce Austria a amenințat anterior că se va opune prin veto sancțiunilor UE împotriva Rusiei dacă Ucraina nu se conformează.
Dar, potrivit unei scrisori din partea autorităților ucrainene către RBI, trimisă la începutul lunii februarie și văzută de EUobserver, chiar și planul secret al RBI era plin de „ceață… puncte oarbe… întrebări fără răspuns”.
În afirmaţiile sale, „Calendarul de vânzare lipsește și din această cauză suntem împiedicați să ne pronunțăm asupra fezabilității sale”, a declarat Ucraina.
La rândul său, RBI a declarat că părăsește Rusia încă de la scurt timp după invazia lui Putin în Ucraina, în urmă cu doi ani.
Însă, profiturile sale din Rusia provin din serviciile de retail, deoarece RBI este una dintre ultimele bănci pe care rușii bogați le pot folosi pentru a transfera bani în și din UE.
De asemenea, a luat parte la schema lui Putin privind „concediile de plată pentru recruți” în trimestrul IV al anului trecut, care a oferit avantaje de împrumut soldaților ruși.
Dar purtătorul de cuvânt al RBI a declarat pentru EUobserver că are mâinile legate, deoarece „în conformitate cu Legea federală a Federației Ruse nr. 377-FZ … în calitate de persoană juridică înregistrată în Federația Rusă, RBRU [its Russian branch] este obligată să adere la legile rusești”.
În plus, RBI „nu a acordat „niciodată” soldaților ruși avantaje din proprie inițiativă, a adăugat el.
Mai mult, „Bineînțeles, RBI nu oferă servicii bancare pentru clienții din regiunile ocupate de Rusia în Ucraina”, a mai spus el – ceea ce trebuie să fi exclus clienții săi soldați ruși care luptă în prezent acolo.
În momentul de faţă, creditorul olandez ING, Commerzbank și Deutsche Bank din Germania, banca ungară OTP, Intesa SanPaolo și Unicredit din Italia și banca suedeză SEB își desfășoară în continuare activitatea în Rusia.
Toate acestea vorbesc despre plecare de peste un an.
Întrebați luni de EUobserver dacă moartea lui Navalny va accelera acest proces, niciunul dintre ei nu a dorit să comenteze direct cazul.
Un purtător de cuvânt al ING a scris, totuși: „Așa cum am mai spus, nu vedem niciun viitor pentru noi în Rusia”.
Dar clienții săi ruși mai aveau încă datorii neplătite de 1,3 miliarde de euro la ING, a adăugat el, astfel încât „a pleca înseamnă practic a face un cadou clientului, care în acest caz ar fi deosebit de sensibil”.
O purtătoare de cuvânt a Unicredit a declarat că banca și-a redus expunerea față de Rusia cu „aproximativ 90%” de când a început războiul din Ucraina.
Commerzbank a declarat că era ocupată cu reducerea „la minimum” a activităților din Rusia chiar înainte de moartea lui Navalny.
Astfel, „Noi [have] prin urmare, am recomandat clienților noștri să stabilească o relație de clientelă cu parteneri bancari alternativi din Rusia”, a precizat aceasta.
Un purtător de cuvânt al SEB a declarat pentru EUobserver: „Avem operațiuni minime rămase în țară, portofoliul de credite fiind acum aproape în întregime lichidat. Procesul de lichidare a operațiunilor rămase este în curs de desfășurare”
Băncile din UE se numără printre zecile de alte firme de top din UE și SUA care încă mai fac afaceri în Rusia, într-un apel nominal de nume celebre din domeniul corporatist și al comerțului cu amănuntul, cum ar fi: Armani, Benetton, Bosch, Clarins, Eni, Guess, Heineken, PepsiCo, TGI Friday’s și Total.
Războiul activelor
La capitolul active, acestea operează în vremuri din ce în ce mai riscante, în contextul în care se vorbește despre confiscări de active între UE și Rusia.
Iar moartea lui Navalny a stimulat discuțiile UE privind utilizarea celor 320 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei, ministrul estonian de externe Margus Tasakhna, de exemplu, afirmând luni la Bruxelles că UE ar trebui să meargă înainte de alegerile lui Putin din 15 martie.
În acest sens, Canada, Japonia, Marea Britanie și SUA sunt, de asemenea, în discuții cu UE privind confiscarea activelor rusești.
În viziunea sa, „Ar trebui să adopte cu toții o legislație în acest sens în același timp și să o numească „Legea Navalny” – asta l-ar lovi pe Putin între ochi”, a declarat Bill Browder, un finanțator britanic și militant pentru drepturile omului.
Discuțiile dintre UE și SUA se învârt în jurul temerilor că, dacă Occidentul ar confisca banii lui Putin, alte averi străine ar fugi din jurisdicțiile occidentale.
Dar nu așa funcționează lumea financiară, a spus Browder.
În precizările sale, „Dacă toți deținătorii de monede de rezervă din lume ar acționa împreună, nu ar mai avea unde să fugă. Niciun miliardar saudit nu se va simți mai în siguranță ținându-și banii în India sau China din această cauză”, a spus el.
De asemenea, diplomații UE poartă discuții cu privire la o a 13-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva firmelor chineze, indiene și a altor firme străine care ajută Rusia.
UE a pus pe lista neagră sute de companii rusești pentru „sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”.
Iar faptul că firmele UE îl „sprijină, finanțează” în același timp și pe Putin reprezintă „o mare problemă pentru credibilitatea noastră”, a declarat un diplomat UE.
Faceți calculele
Companiile occidentale au plătit 3,5 miliarde de dolari în impozite în Rusia în 2022, potrivit unei cercetări efectuate de ziarul rus independent Novaya Gazeta.
Costul unui proiectil de artilerie de 155 mm este de aproximativ 3.000 de dolari.
„Statele membre ale UE nu ar fi niciodată de acord să își sancționeze propriile firme – dar americanii ar putea să o facă [sanction EU banks in Russia] în viitor”, a declarat diplomatul UE.
„Cea mai bună cale ar fi o înțelegere amicală între SUA și UE pentru a lovi reciproc în companii [still in Russia] în același timp”, a adăugat el.
Dar un al doilea diplomat UE a confirmat avertismentul său inițial.
Și atunci când a fost întrebat dacă se așteaptă ca Austria să continue să facă presiuni pentru a scoate RBI de pe lista sponsorilor de război ai Ucrainei, indiferent de situație, cea de-a doua sursă UE a spus: „Probabil, da”.
Sursa: euobserver.com
