Grecia necesită o abordare comunitară fermă și eficientă pentru a gestiona criza actuală, alături de o reformare îndrăzneață a Pactului de Stabilitate, conform publicației La Stampa.
Situația datoriilor Greciei este extrem de complexă și alarmantă. O parte semnificativă din opinia publicului consideră că Germania este principalul vinovat pentru întârzierea unei soluții clare în sprijinul țărilor din zona euro. Această atitudine ar fi motivată de interese electorale, subliniază ziarul menționat. Totuși, presiunile venite din partea altor state europene, Băncii Centrale Europene și Fondului Monetar Internațional (FMI) ar putea determina Berlinul să-și revizuiască poziția. Este important de menționat că responsabilitatea nu revine exclusiv Germaniei; în discuțiile internaționale au fost omise alte aspecte esențiale.
Grecia a fost nevoită să elaboreze un plan detaliat pentru corectarea politicilor economice pe parcursul a trei ani, plan care este condiționat de obținerea asistenței financiare internaționale. Deși acest plan a fost realizat cu eforturi considerabile din partea Comisiei Europene, FMI și autorităților grecești, există îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea sa atât pe termen scurt cât și lung.
Această incertitudine a determinat Atena să manifeste ezitări în implementarea măsurilor necesare, recunoscând dependența sa de ajutoarele externe. În același timp, piețele financiare sunt sceptice cu privire la capacitatea Greciei de a câștiga încrederea partenerilor internaționali care îi pot oferi suport.
Măsurile economice propuse sunt restrictive și riscă să exacerbeze tensiunile sociale și politice interne ale țării. Acestea ar putea diminua voința populației de a accepta austeritatea impusă și ar complica procesul ajustării deficitului bugetar. La Stampa sugerează că o abordare mai gradualistă ar fi benefică: Grecia ar trebui să primească mai mult timp pentru corectarea dezechilibrelor sale economice iar deciziile luate la Atena trebuie monitorizate mai atent.
Publicația subliniază necesitatea reformării Pactului European de Stabilitate care reglementează disciplina financiar-bugetară în rândul statelor membre UE. Acesta trebuie să devină mai riguros față de autonomiile naționaliste ale țărilor membre şi mai atent la impactul global al politicilor economice asupra stabilității financiare generale. Reformele propuse trebuie însă să fie realiste şi credibile.
Hello! How can I assist you today?
Un pact eficient va contribui la restabilirea încrederii pieţelor nu doar faţă de Grecia ci şi faţă de alte state precum Portugalia sau Spania care se confruntau anterior cu deficite excesive.
Editorialul aduce ca exemplu situația Franței: conform ultimelor date referitoare la Pactul european privind stabilitatea fiscal-bugetară, deficitul public francez era estimat iniţial la 8% din PIB în 2009 iar prognoza pentru anul următor era similar – 8%. Se pune întrebarea dacă Franța poate respecta angajamentele asumate prin pact sau dacă severitatea aplicată Greciei reflectează ineficiențe sistemice ale unui pact ce nu reușește nici măcar să verifice corectitudinea datelor prezentate anual către Bruxelles.
Un alt factor agravant al crizei grecești este lipsa unui mecanism prin care creditorii externi ai Greciei – cei ce au achiziţionat recent obligațiuni guvernamentale având rate ridicate – pot suporta o parte din pierderi fără repercusiuni severe asupra sistemului financiar global. Este esenţial ca transparenţa operaţiunilor băncilor şi investitorilor internaţionali implicaţi direct sau indirect în economia greacă să fie sporitã; aceştia fiind expuşi semnificativ riscurilor asociate cu instabilitatea economicã grecească.
O eventualã insolvenţă greacă s-ar traduce într-o amplificare drasticã a problemelor existente pe piaţa financiarã mondialã; astfel încât fondurile guvernelor europene destinate sprijinirii Greciei vor trebui utilizate eficient pentru achiziţia datoriilor acestor operatori financiari expuşi riscurilor speculative anterioare crizei actuale.
Acest demers poate fi interpretat ca o reducere parţialǎ dar sigurǎ a datoriei grecesti si un pas spre recuperarea sustenabilitatii financiare.
Decizia repetată ca salvările financiare sa se concentreze asupra creditorilor imprudenți reprezintǎ una dintre cauzele fundamentale ce au dus la agravarea crizei globale încă din perioada „subprime” americane din 2007.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Poliția anchetează un posibil furt de carburant din autobuze. Zece oameni duși la audieri, suma pagubei neanunțată
Dolce SportStan Wawrinka se retrage după eșecul cu Lehecka la Basel. Va juca un demonstrativ la București
GetPonyFord vrea să coboare Fathom la 29.945 de dolari folosind două piese turnate în loc de 146
BravonetSmiley și Pavel Bartoș au vorbit 10 ani despre un film împreună. Acum joacă în „Vacanța All Inclusive”
LylaGenuflexiunile la perete făcute o dată pe săptămână au păstrat o parte din scăderea tensiunii obținută în prima lună
Revista IoanaCasa Seciu cere 2.710 lei pentru două persoane, pentru patru nopți între 28 noiembrie și 2 decembrie
