Comisia Europeană a decis eliminarea treptată a invertoarelor de fabricație chineză din proiectele energetice finanțate din fonduri europene. Măsura radicală vizează protejarea infrastructurii critice împotriva unor posibile atacuri cibernetice care ar putea paraliza complet rețelele electrice continentale.

Vulnerabilitățile rețelelor inteligente

Invertoarele sunt componente relativ mici, dar absolut esențiale în sistemele energetice moderne. Descrise adesea drept „creierul” rețelelor de electricitate, ele convertesc și reglează fluxul de energie provenit din surse regenerabile, precum vântul și soarele, dar și din sistemele de stocare. Iar dependența masivă a Europei de echipamente produse de companii chineze, precum Huawei și Sungrow, a generat alarme serioase la Bruxelles.

Un oficial european, sub protecția anonimatului, a explicat luni contextul acestei decizii. „Am identificat riscuri economice și de securitate cibernetică grave”, a precizat sursa, subliniind că evaluarea s-a bazat pe informații clasificate și publice furnizate de mai multe state membre. Constatările au indicat că anumite țări, precum China, Iran, Coreea de Nord și Rusia, ar putea, în cel mai rău scenariu, să ajungă să acționeze pentru a „submina infrastructura energetică europeană, putând chiar să declanșeze pene de curent”.

Cifrele vorbesc de la sine.

În prezent, producătorii chinezi domină piața globală a invertoarelor cu o cotă uriașă de 80%. La prima vedere, o tranziție rapidă spre alți furnizori pare un coșmar logistic pentru orice dezvoltator de parcuri solare. Numai că oficialii europeni sunt optimiști că alternativele din Japonia, Coreea de Sud, Elveția sau Statele Unite pot acoperi golul. „Avem semnale puternice din partea industriei că ar fi capabili să crească capacitatea destul de rapid”, a adăugat oficialul UE.

Calendarul noilor restricții financiare

Aici intervine o conexiune directă cu piața din România. Pentru dumneavoastră, ca antreprenori sau investitori în sectorul energiei regenerabile, schimbarea regulilor de la Bruxelles impune o reevaluare urgentă a planurilor de afaceri. Când dezvoltatorii români de parcuri fotovoltaice accesează fonduri din PNRR sau din Fondul pentru Modernizare, ei vor fi obligați să evite echipamentele chinezești și să își reconfigureze lanțurile de aprovizionare, orientându-se către tehnologii considerate sigure.

Dincolo de cifre, impactul financiar estimat nu pare totuși devastator. Invertoarele reprezintă aproximativ 5% din costul instalațiilor solare la scară largă. Trecerea la furnizori care nu prezintă un risc ridicat ar urma să majoreze costurile totale ale unui proiect cu mai puțin de 2%, pe baza datelor furnizate de Euronews într-o analiză publicată recent.

Noile orientări se aplică pe scară largă tuturor instrumentelor de finanțare ale blocului comunitar, inclusiv fondurilor de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Pentru proiectele aflate deja într-un stadiu avansat, va exista o perioadă de tranziție. Până la 1 noiembrie 2026, acestea vor fi evaluate conform vechiului cadru, dar li se va putea cere să adopte măsuri suplimentare de securitate cibernetică sau să excludă furnizorii cu risc ridicat.

O implementare mai strictă va urma din aprilie 2027. De la acea dată, noile contracte vor include integral aceste restricții, excepțiile fiind limitate strict la motive politice sau de securitate. Până la 1 iulie 2026, toate serviciile Comisiei trebuie să își revizuiască activitățile în curs, iar o evaluare suplimentară, programată pentru 15 iulie, va stabili definitiv dacă furnizorii alternativi au suficientă capacitate de producție.

Reacția Beijingului și securitatea economică

Dar cum rămâne cu poziția producătorilor vizați?

Luni, Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE a respins ferm acuzațiile privind o potențială utilizare a energiei ca armă de către Beijing. Reprezentanții instituției au argumentat că firmele asiatice au contribuit ani la rând la tranziția energetică a blocului comunitar „prin tehnologii de invertoare și rețele fiabile, competitive și implementate pe scară largă.”

Un purtător de cuvânt al organizației a transmis o poziție oficială clară. „Sperăm că UE va susține principiile neutralității tehnologice și nediscriminării, va evita introducerea de bariere non-piață în finanțarea verde și cooperarea în infrastructură și va continua să promoveze un mediu deschis și previzibil care sprijină colaborarea globală privind tranziția energetică.” Instituția sugerează că transformarea invertoarelor într-o miză geopolitică riscă să mineze încrederea investitorilor și buna funcționare a pieței libere.

Și totuși, direcția europeană este deja trasată ireversibil. Încă din noiembrie anul trecut, 30 de europarlamentari cu expertiză în domeniul energiei au cerut Comisiei să blocheze accesul furnizorilor tehnologici riscanți la infrastructura europeană. Lituania, de exemplu, a făcut deja pași concreți în legislația națională pentru a impune restricții similare.

Măsura este prezentată de la cel mai înalt nivel exclusiv ca un instrument de securitate economică, nu ca o politică industrială protecționistă. Rămâne însă problema spinoasă a infrastructurii deja existente, care funcționează de ani buni cu echipamentele vizate acum de interdicții. Oficialii europeni recunosc acest aspect vulnerabil, dar privesc actualele restricții financiare doar ca pe un prim pas dintr-o strategie mult mai amplă de apărare cibernetică pe continent.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Europeană de Investiții China Comisia Europeană Huawei Sungrow