Decizia Ucrainei privind flota rusă poate ameninţa interesele SUA în regiune

Decizia Ucrainei de a găzdui o bază navală rusească pentru încă 25 de ani, în schimbul unui preţ mai mic la gaze, nu contribuie prea mult la alterarea echilibrului militar pe termen scurt în Marea Neagră, însă prezintă ameninţări la adresa scopurilor americane în regiune, remarcă cotidianul american The Washington Post.

Chiar dacă secretarul de stat american Hillary Clinton a diminuat semnificaţia acordului, susţinând că acesta este parte a efortului noului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici de a îmbunătăţi relaţiile atât cu Rusia cât şi cu SUA, analiştii sunt de altă părere.
Ei susţin că acordul va afecta interesele Occidentului de a susţine o tranziţie democratică adecvată în Ucraina, permiţând amânarea reformelor în cadrul coruptului său sector energetic şi provocând o altă rundă de lupte interne în ţară după ani de instabilitate politică.

Unii analişti avertizează chiar că acordul i-ar putea impulsiona pe cei hotărâţi să reinstaureze influenţa Rusiei asupra vecinilor săi şi ar putea complica planurile NATO de a folosi Marea Neagră ca bază împotriva unor potenţiali rivali din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.
Premierul rus Vladimir Putin, care a efectuat o vizită la Kiev înainte de votul de ratificare, a subliniat că acordul va marca un progres în relaţiile cu Ucraina şi a subliniat cât de mulţi bani dă Rusia pentru a-şi păstra flota la Sevastopol, în capătul sudic al Peninsulei Crimeea.

Însă Ucraina, afectată de criză şi în căutarea unui împrumut de la FMI, nu ar fi putut probabil să plătească preţurile pe care Rusia le cerea pentru gazul natural. În consecinţă, susţin criticii, Ucraina ar fi putut negocia o reducere a preţurilor fără a fi de acord cu prelungirea staţionării flotei ruse, care ar fi trebuit iniţial să expire în 2017, în special deoarece Ucraina are în proprietate gazoductele prin care Rusia îşi transportă gazul în Europa.

Acordul oferă Ucrainei preţuri cu 30% mai mici la gaze faţă de cele stabilite în contractul cu Moscova semnat anul trecut, după o dispută în timpul căreia Kremlinul a tăiat alimentarea cu gaz a Europei.
Însă respectivul contract stabilise preţuri prea mari, pe care noua reducere negociată le aduce doar la nivelul preţurilor pieţei, explică Edward Chow, senior fellow la Center for Strategic and International Studies.

Noul acord, precizează Chow, este ultimul dintr-o serie de înţelegeri de pe urma cărora au beneficiat puternicii industriaşi ucraineni şi au făcut ca ţara să nu îşi ‘cureţe’ coruptul sector energetic, considerat o sursă de fonduri pentru politicieni. Asemenea vechiului acord, actualul, susţine el, are atâtea probleme încât este improbabil să dureze şi ar putea ameninţa din nou securitatea alimentării cu gaz a Europei.

Spre exemplu, explică Chaw, acordul îi cere Ucrainei să cumpere în anii următori mai mult gaz, poate chiar mai mult decât are nevoie, însă nu îi cere Rusiei să continue să folosească gazoductele ucrainene, o sursă-cheie de venit pentru Kiev. Mai mult, Kremlinul plănuieşte să construiască gazoducte care să ocolească Ucraina. Noul acord a suscitat îngrijorare şi în alte ţări de la Marea Neagră, în special în Georgia, pe care Rusia a înfrânt-o într-un scurt război în 2008.

Chiar dacă flota rusească este într-o stare proastă, Moscova plănuieşte să o modernizeze cu port-elicoptere Mistral achiziţionate din Franţa. Potrivit analistului pe probleme de apărare, Radu Tudor, din România – una dintre cele 3 ţări membre ale NATO de la Marea Neagră – prelungirea prezenţei Rusiei la Sevastopol este mai puţin o problemă de natură militară cât una politică. Ruşii ‘continuă să vadă securitatea aşa cum o vedeau şi în perioada Războiului Rece, cu NATO pe post de inamic’, ceea ce, explică el, ‘face cu mult mai dificilă acum transformarea Mării Negre dintr-un lac rusesc într-o mare a NATO’.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata