Guvernul francez a tranșat problema: nu vor exista reduceri de taxe pentru a contracara scumpirea energiei. Motivul? Un deficit public care se încăpățânează să rămână la 5% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, o cifră care nu lasă nicio marjă de manevră bugetară pentru a urma exemplul altor state europene. Până la urmă, cine plătește nota de plată?

Nu avem bani pentru „oricât ar costa”

S-a terminat cu generozitatea pe bani publici. Maud Bregeon, purtătoarea de cuvânt a Guvernului și ministru al Energiei, a fost extrem de directă joi, într-un interviu televizat, subliniind că este necesar să „spunem adevărul”. O potențială reducere de taxe pur și simplu nu este luată în calcul. Iar explicația stă în cifrele bugetare.

„Menţinerea deficitului la 5% din PIB în acest an, care este deja un nivel ridicat, este o necesitate şi este importantă atât pentru funcţionarea ţării, pentru sectoarele economice cât şi pentru capacitatea noastră de a investi mai târziu”, a declarat Bregeon. Aceasta i-a criticat pe cei care „ar dori să cheltuim miliarde pentru a ajuta oamenii”.

Recunoașterea a venit fără ocolișuri, făcând aluzie la sloganul celebru din pandemie și de la începutul războiului din Ucraina. „Nu avem mijloacele necesare pentru „oricât ar costa””, a recunoscut oficialul francez.

Protecție nucleară, nu fiscală

Și totuși, guvernul de la Paris insistă că a făcut destule. Maud Bregeon a reamintit că „am oferit o protecţie semnificativă întreprinderilor şi poporului francez în timpul diferitelor crize” din ultimii ani. Ba chiar a subliniat că preţurile energiei electrice în Franţa „sunt mai mici decât în Italia, Germania sau Spania”.

Dar cum vine asta, când prețurile cresc? Logica guvernului este că situația actuală nu seamănă deloc cu cea din 2022. Potrivit ministrului, ceea ce se întâmplă acum pe piaţa energiei electrice „nu are nicio legătură” cu panica de după invazia Ucrainei. Atunci, prețul era dictat în proporție de 70% de cotația gazelor, pe fondul opririi unor reactoare nucleare franceze.

Acum, lucrurile stau diferit. Odată cu repornirea centralelor (care asigură 70% din producția de electricitate), Bregeon este convinsă că Franța se află într-o poziție mult mai bună. „Suntem mult mai bine protejaţi decât alte ţări din Europa”, a concluzionat ea.

Ce se întâmplă cu facturile la gaz?

V-ați întrebat ce înseamnă asta pentru factura dumneavoastră la gaze? Ei bine, depinde de contract. Dintre cele 16 milioane de francezi care folosesc gaz pentru încălzire, mai mult de jumătate au contracte cu prețuri blocate și sunt, teoretic, protejați.

Ceilalți, însă, ar putea simți din plin volatilitatea pieței.

Pentru ei, ministrul Energiei a clarificat că facturile ar trebui să crească „în funcţie de durata conflictului” din Orientul Mijlociu.

Soluții pentru companii, nu pentru toți

În timp ce consumatorii casnici sunt lăsați să se descurce, premierul francez, Sebastien Lecornu, s-a întâlnit joi cu membrii cabinetului său pentru a discuta exact problema prețurilor la energie. E drept că nu s-a pus problema reducerii taxelor la combustibili, dar s-a discutat despre alte măsuri. Ministrul Energiei a indicat că sunt analizate soluții pentru a atenua problemele de flux de numerar cu care s-ar putea confrunta companiile, o gură de oxigen țintită strict către mediul de afaceri.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
deficit Franta guvern Franta Maud Bregeon preturi energie taxe energie