Au loc discuții secrete. În spatele ușilor închise. Ele ar putea schimba pentru totdeauna fața securității europene. Friedrich Merz, un nume greu în politica germană, și președintele francez Emmanuel Macron negociază confidențial o umbrelă nucleară pentru întregul continent – o mișcare de neimaginat cu doar câțiva ani în urmă, relatează Adevărul.

Totul pornește de la o Americă tot mai ostilă, sau cel puțin așa este percepută, și de la nevoia disperată a continentului de a se reînarma. O analiză publicată de Adevărul, citând Bloomberg și Agerpres, arată că, pentru prima dată de la Războiul Rece, capitalele europene iau în calcul serios dezvoltarea propriilor arme de descurajare, o idee care până de curând era complet tabu.

America dă semne de retragere. Cine apără Europa?

Europa a depins mereu de Statele Unite. Zeci de ani. Așa-numita „umbrelă nucleară” americană, cu armele ei staționate pe continent și pactul de apărare colectivă al NATO, a fost baza securității. Dar dacă Washingtonul nu mai e un aliat de încredere? Întrebarea asta bântuie acum cancelariile europene. Dintr-odată, perspectiva de a rămâne singură în fața Rusiei, țara cu cel mai mare arsenal nuclear din lume, a devenit extrem de reală. După ieșirea Marii Britanii din bloc, doar Franța mai deține arme atomice în Uniunea Europeană. O realitate dură.

Oferta lui Macron, pe masa Germaniei. Discuții secrete la Munchen

Emmanuel Macron pare gata de pasul decisiv. Surse apropiate de subiect se așteaptă ca președintele francez să ofere descurajare nucleară pentru restul Europei într-un discurs programat chiar luna aceasta. Ideea în sine nu e nouă, Macron a mai menționat-o și anul trecut. Marea noutate vine de la Berlin. Vineri, la Conferința de Securitate de la Munchen, Friedrich Merz, șeful creștin-democraților germani, a pus cărțile pe față: „Am început discuţii confidenţiale cu preşedintele francez pe tema descurajării nucleare europene”. Schimbarea de ton la Berlin este evidentă, surprinzător sau nu, mai ales dacă ne amintim că o propunere similară a lui Macron a fost respinsă în 2020 de Angela Merkel și, ulterior, de Olaf Scholz.

530 de miliarde de dolari pentru apărare. De ce o umbrelă nucleară e „inaccesibilă”

Europa deja varsă bani grei în consolidarea forței militare convenționale, împovărându-și bugetele. Efortul e uriaș. În 2025, cheltuielile de apărare ale Uniunii Europene și Marii Britanii au depășit împreună 530 de miliarde de dolari, o sumă colosală, mai mare de jumătate din PIB-ul Poloniei. Chiar și cu acești bani, experții avertizează că o înlocuire totală a umbrelei americane cu arme noi, europene, ar fi „inaccesibilă” pentru majoritatea țărilor. Costurile ar fi astronomice. Apoi vin problemele logistice și politice, greu de rezolvat. Un arsenal nuclear nu se construiește în ani, ci în decenii.

Piedica legală a Germaniei și bombele americane din curtea Europei

Germania are o problemă și mai complicată. Una legală. Merz a subliniat că Berlinul își va respecta angajamentele, făcând referire la acordul internațional din 1990 care a permis reunificarea țării. Tratatul, cunoscut ca Acordul Doi Plus Patru, obligă Germania reunificată să renunţe la fabricarea, deținerea și controlul oricăror arme nucleare, biologice sau chimice. Ironia sorții? Deși nu le poate produce, Germania deja găzduiește bombe atomice. Sub umbrela acordului NATO de partajare nucleară, se crede că bombe americane B61 sunt stocate în nordul Italiei, Belgia, Olanda și, bineînțeles, în vestul Germaniei, pregătite pentru a fi lansate de avioane aliate la nevoie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Emmanuel Macron Friedrich Merz securitate europeană umbrela nucleara