Este democraţia în criză?

Austria este îngrijorată de întărirea extremei-drepte, care candidează actualmente chiar şi pentru funcţia de preşedinte al statului. Acest avânt al grupurilor de extremă-dreaptă, aşa cum s-a întâmplat ultima oară doar în anii ’30 ai secolului trecut, poate fi observat în întreaga Europă. Se repetă oare istoria?

Cum se poate ca azi, la fel ca atunci, ca după o lungă perioadă de democraţii stabile, partidele zgomotoase de dreapta să câştige brusc adepţi? Experimentăm oare o criză a democraţiei?, se întreabă ziarul austriac Der Standard.

Indiferent dacă este vorba de FPOe (Partidul Libertăţii) din Austria, de partidul naţionalist¬xenofob Jobbik din Ungaria, Liga Nordului din Italia, PVV-ul (Partij voor de Vrijheid (Partidul pentru Liberate) lui Wilders din Olanda sau de partidele extremiste din Danemarca, Bulgaria sau Slovacia, toate aceste formaţiuni obţin în ultima vreme câştiguri electorale.

În acelaşi timp, partidele democratice de masă slăbesc. În Italia şi nu doar acolo, fosta stângă mândră de altădată se află într-o stare deplorabilă. Peste tot participarea la vot scade, mai ales în rândul tinerilor răspândindu-se o anume apatie vizavi de democraţie.
În anii de avânt ai fascismului, adică în anii ’20, popoarele trebuiau să digere prăbuşirea imperiilor habsburgic, ţarist şi otoman. Au apărut noi state, vechile elite au fost deposedate de putere iar mase întregi erau dezorientate.

Abia se consolidase întrucâtva situaţia şi iată că a venit marea criză economică. Şi azi suntem încă ocupaţi în Europa cu dispariţia vechii ordini Est-Vest, şi azi avem o criză economică iar mulţi au ca şi atunci impresia că ‘sistemuľ, aşa cum numeau naziştii democraţia parlamentară, nu este în stare să rezolve problemele în consens şi vor de aceea răspunsuri simple şi radicale, relevă Der Standard.

Unul din răspunsuri era atunci: „evreii sunt vinovaţi de toť’. Azi, vinovaţi pentru toate sunt, conform adepţilor noilor partide de dreapta, imigranţii, mai ales musulmanii. Stop imigrării, graniţele închise, deportare iar acolo unde asta nu funcţionează asimilare forţată. Extremiştii de dreapta văd în pericol propria cultură, identitate şi locurile de muncă. Antiislamismul este antisemitismul secolului XXI.

Uneori, argumentele de ieri şi azi contra ‘străinilor din mijlocul nostru’ se aseamănă înspăimântător de mult. Vremurile economice proaste sunt vremuri proaste şi pentru democraţie. Acolo unde există suficient de distribuit, se poate obţine mai uşor un consens, dat fiind că fiecare clientelă primeşte o parte din prăjitură. Atunci când lupta pentru distribuire devine mai dură şi sunt necesare soluţii nepopulare, consensul este mai dificil, ispita fiind mare în a căuta ţapi ispăşitori.

Oare nu am învăţat nimic din experienţa anilor ’30? Pentru a contracara criza, guvernele au creat programe de conjunctură şi pachete de ajutor bancar, însă strategii politice contra periclitării democraţiei dinspre dreapta eşichierului politic sunt abia observabile. Antisemitismul fostului primar al Vienei, Karl Lueger (primar între 1897-1910), irită şi azi spiritele, însă antiislamismul de sub ochii noştri nu reprezintă un subiect de discuţie, atrage atenţia ziarul austriac. „Este vremea să ne trezim”, scrie autorul articolului, Barbara Coudenhove Kalergi.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata