Șase din zece tranzacții efectuate în Europa trec prin infrastructura americană, precum Visa, Mastercard și PayPal, o dependență pe care Bruxelles-ul o consideră intolerabilă în contextul geopolitic actual. Pentru a schimba situația, Uniunea Europeană mizează pe cel mai ambițios plan al său: euro digital.

Strategia europeană se desfășoară pe două fronturi. Pe de o parte, există inițiativa publică a monedei euro digitale, emisă de Banca Centrală Europeană (BCE), iar pe de altă parte, o inițiativă privată, cum ar fi rețeaua de plăți Wero, susținută de marile bănci europene, relatează Euronews.

Ce este euro digital și când ar putea fi lansat

BCE intenționează să emită o formă de numerar digital care reprezintă o creanță directă asupra băncii centrale, nu asupra unei bănci comerciale. Spre deosebire de Bitcoin, valoarea sa nu va fluctua. Tranzacțiile nu vor fi procesate prin SUA, ca în cazul cardurilor de debit, și va avea statut de mijloc legal de plată, spre deosebire de monedele stabile (stablecoins).

Eurosistemul va invita furnizorii europeni de servicii de plată să își exprime interesul în 2026 pentru a participa la un proiect pilot pentru euro digital, programat pentru a doua jumătate a anului 2027. Acest pilot, cu o durată de 12 luni, va testa pregătirea tehnică și operațională prin tranzacții controlate, dar care nu vor avea statut de mijloc legal de plată. Decizia finală privind emiterea monedei depinde de adoptarea legislației UE corespunzătoare.

Proiectul, blocat de aproape trei ani în Parlament

Deși Comisia Europeană a prezentat regulamentul privind euro digital în iunie 2023, la aproape trei ani distanță, Parlamentul European nu a adoptat încă o poziție de negociere. Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a blocat în mod repetat amendamente cheie, inclusiv cele care ar impune funcționalitate online completă, pe lângă un mod offline.

Grupul PPE, din care face parte raportorul dosarului, Fernando Navarrete Rojas, a insistat pentru un design axat pe „offline-first”, sub presiunea lobby-ului bancar, îngrijorat de riscul de dezintermediere. Fără un mandat din partea Parlamentului, negocierile în trilog nu pot începe, legea nu poate fi adoptată, iar BCE nu va putea emite moneda digitală.

Expert: „Un diagnostic greșit va duce la un medicament prost”

Judith Arnal, cercetător senior la CEPS și Real Instituto Elcano, este îngrijorată de modul în care Bruxelles-ul abordează problema. „Sunt puțin speriată de narativul actual pe care îl aud în Parlamentul European”, spune ea. Aceștia „amestecă unele lucruri, practic punând în aceeași oală Visa, Mastercard, Apple Pay, Google Pay, Microsoft.”

Ea explică faptul că Visa și Mastercard domină stratul de scheme, adică regulile și infrastructura, dar la procesare și achiziție, „ne bazăm exclusiv pe companii native din UE. Deci, nu există nicio dependență acolo.” În același timp, Apple Pay și Google Pay sunt doar containere digitale. „Ceea ce creează Apple Pay sunt posibile probleme de concurență. Acestea sunt probleme de altă natură și nu ar trebui să le amestecăm, pentru că un diagnostic greșit va duce la un medicament prost”, avertizează Arnal. Preocuparea ei mai profundă este riscul de „a deveni ca o retorică anti-companii americane, confundând administrația Trump cu companiile private”, argumentând că una este disputa geopolitică și alta este „pur și simplu să tai 27 de state membre de la schemele Visa și Mastercard.”

Sectorul privat acționează deja prin Wero

În paralel, sectorul privat avansează. Wero, portofelul paneuropean susținut de Inițiativa Europeană de Plăți (EPI), este deja operațional în Franța, Germania și Belgia. Ludovic Francesconi, Chief Strategy Officer la EPI, subliniază că „Europa este o economie deschisă, iar schemele internaționale reprezintă astăzi șase din zece tranzacții, în special pentru plățile internaționale”. El adaugă că „obiectivul este reechilibrarea și oferirea unei alternative. O soluție europeană puternică crește concurența, întărește reziliența și oferă băncilor și comercianților mai multe opțiuni.”

În privința monedei digitale, Francesconi este constructiv, dar precaut: „Credem că cooperarea este cheia, deși finalitatea euro-ului digital, dincolo de scopul său monetar, nu a fost încă determinată. Vom putea discuta cele mai bune modalități de a include euro-ul digital în portofelul nostru.” Viziunea sa este un parteneriat public-privat, deoarece „Europa va fi cea mai puternică dacă inițiativele publice și private sunt concepute pentru a se consolida reciproc, în loc să funcționeze în paralel sau să se suprapună.”

Condițiile succesului și un beneficiu neașteptat

Judith Arnal identifică patru obstacole pentru orice alternativă europeană la sistemele actuale: trebuie să fie mai ieftină pentru comercianți, să ofere consumatorilor o experiență la fel de simplă ca plata cu un singur clic, să gestioneze eficient frauda, care crește în cazul plăților instant („odată ce este instant, s-a terminat, punct”), și să stabilească mecanisme solide de soluționare a litigiilor. „Aceste inițiative pot ajunge foarte departe”, afirmă ea. „Dar încă trebuie să îndeplinească niște condiții suplimentare, și nu este atât de ieftin să îndeplinești aceste cerințe.”

Cu toate acestea, există un beneficiu neintenționat. Presiunea politică din spatele proiectului euro digital a accelerat inițiativele din sectorul privat. „Nu sunt atât de sigură că, dacă euro-ul digital nu ar fi fost pe masă, sectorul bancar s-ar fi mișcat atât de rapid în aceste acorduri de interoperabilitate”, recunoaște Arnal. „Impulsul politic pentru euro-ul digital a făcut ca și sectorul bancar să se miște mai strict în avansarea a ceea ce înainte era tehnic mai dificil.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Centrală Europeană euro digital MasterCard Uniunea Europeană Visa