Peste 50% din producția globală de oțel și baterii este controlată în prezent de China, o realitate statistică ce forțează astăzi Comisia Europeană să își reevalueze întreaga arhitectură comercială. În paralel, la Bruxelles se negociază intens deblocarea a 10 miliarde EUR (fonduri de redresare) pentru Ungaria, chiar pe fondul unor tensiuni de securitate tot mai acute la granița de est a blocului comunitar.
Dincolo de cifrele macroeconomice, miza acestor discuții este însăși competitivitatea industrială a Europei și costul capitalului pentru următorul deceniu. Când lanțurile de aprovizionare depind în proporție covârșitoare de importuri asiatice, orice decizie de limitare a acestora va reverbera direct în costurile de producție ale companiilor europene, inclusiv ale celor din România, care resimt deja presiunea inflaționistă.
Relatiile comerciale și dependenta de Asia
Iar contextul nu este deloc unul simplu. Dezbaterea celor 27 de comisari europeni vine la doar câteva zile după ce economii majore precum Franța, Spania, Italia, Olanda și Lituania au emis un document neoficial prin care cer sancționarea supracapacității și a practicilor comerciale neloiale ale Chinei. Dar Germania încearcă să tempereze situația, dorind o încetinire a unei potențiale abordări mai dure.
Dominația industrială a Asiei nu a apărut peste noapte. Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, a explicat foarte clar mecanismul la Consiliul de Concurență de la Bruxelles. „Este rezultatul a zeci de ani de subvenții de stat și de acces nereciproc la piață. China produce acum peste 50% din oțel la nivel global, 50% din baterii (și) peste 90% din energia solară fotovoltaică utilizată în UE”, a precizat acesta.
„Europa este sub presiune pentru că concurenții Europei nu mai sunt legați de regulile jocului.” – Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială
Cum se va poziționa Uniunea? Așa cum a relatat joi Euronews într-o analiză a agendei europene, abordarea oficială rămâne una nuanțată. „Știți care este abordarea față de China. Ne diversificăm relația. Reducem riscurile. Nu ne decuplăm”, a declarat Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene.
Negocierile pentru fondurile europene
Și totuși, economia nu funcționează într-un vid de securitate. Incidentul recent, raportat vineri dimineață, în care o dronă rusească s-a prăbușit într-un complex de apartamente din estul României (rănind două persoane), a reactivat urgența unor politici europene coerente și solidare.
„Acestea nu sunt greșeli – acestea sunt provocări. Nu mai suntem în pace.” – Michał Baranowski, subsecretar de stat polonez în Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei
Pe acest fundal tensionat, noul premier ungar Péter Magyar a ajuns la Bruxelles pentru a discuta cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene (CE). Obiectivul său asumat este eliberarea celor 10 miliarde de euro din fondurile de redresare înainte de termenul limită ferm din luna august. Acești bani fuseseră blocați din cauza problemelor privind statul de drept acumulate în cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
Ungaria a făcut anumite progrese (inclusiv prelungirea mandatului Autorității de Integritate), însă Magyar solicită acum flexibilitate pe chestiuni constituționale.
Reorientarea fondurilor de coeziune
Numai că provocările financiare ale Europei nu se opresc la granițele maghiare. Raffaele Fitto, comisarul european pentru coeziune, a propus ca fondurile de coeziune ale blocului să poată fi utilizate pentru a atenua impactul prețurilor uriașe la energie.
Într-o scrisoare trimisă miniștrilor, Fitto a subliniat că fondurile ar putea sprijini familiile și întreprinderile, reducând consumul de energie. Această flexibilitate fiscală este cerută insistent și de premierul italian Giorgia Meloni, în contextul perturbărilor economice globale.
Până la urmă, piețele așteaptă semnale clare. Deciziile finale privind instrumentele comerciale anti-coerciție ar putea fi conturate luna viitoare, la reuniunea Consiliului European. Până atunci, rămâne de urmărit dacă presiunile industriale interne vor forța Comisia să aplice tarife suplimentare sau dacă prudența germană va dicta din nou ritmul negocierilor.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News