Europa postcomunistă este încă departe de Bruxelles

Apropierea dintre ţările cele mai bogate şi cele mai sărace din Uniunea Europeană – cu unele zone în care PIB-ul pe cap de locuitor este de doar 30% din media UE – întârzie, observă publicaţia Las Provincias, precizând că, în cazul României şi Bulgariei, ţările cele mai sărace ale Uniunii, PIB-ul pe cap de locuitor abia ajunge la peste 40% din media europeană.

Ultimul raport al Eurostat referitor la bogăţia în regiunile Europei comunitare, în termeni legaţi de Produsul Intern Brut, atât la nivel global, cât şi pe cap de locuitor, scoate în evidenţă diferenţe uriaşe, apreciază publicaţia citată, considerând că breşa dintre fostele ţări socialiste, care au intrat în UE în 2004 şi 2007, şi cele occidentale, nu a scăzut.

Astfel, cu excepţia Greciei, Maltei, Ciprului şi Portugaliei, restul ţărilor din UE-15 au un PIB pe cap de locuitor care depăşeşte media comunitară. Diferenţa faţă de fostele ţări socialiste din Europa Centrală şi de Est ‘este considerabilă şi demonstrează că breşa economică, dar şi cea socială, nu se reduce, între cele două părţi ale UE’, explică Mariusz Borkowski, economist polonez. Slovenia şi Cehia sunt cele mai bogate ţări din Est, cu un venit pe cap de locuitor care reprezintă peste 80% din media comunitară.

La capătul opus, România şi Bulgaria sunt cele mai sărace. Tranziţia în Europa de Est de la economia planificată, de stat, la una de piaţă, a provocat şi schimbări profunde în ultimele două decenii. Majoritatea ţărilor din regiune au cunoscut creşteri economice spectaculoase, iar nivelul de trai a crescut, deşi sărăcia este şi ea mare. Există regiuni cu o clasă de mijloc dezvoltată, dar şi mari inegalităţi; protecţia socială este insuficientă, serviciile publice – deficitare, iar corupţia atinge niveluri ridicate.

Avocata poloneză Katarzyna Kuzma susţine că ţările din Europa Centrală şi de Est ‘au evoluat mult, însă ar mai avea nevoie de câteva decenii pentru a se apropia de nucleul UE‘. Potrivit economistului ceh Miroslav Kosáb, situaţia acestor ţări ‘nu este comparabilă cu cea a Spaniei, pentru că întârzierea structurală şi economică de care suferă majoritatea ţărilor postcomuniste este superioară celei a Spaniei de acum 25 de ani’.

Mai mult, alţi experţi susţin că diferenţele economice şi sociale dintre regiunile bogate şi cele sărace din Europa de Est sunt mai mari decât dezechilibrele teritoriale din ţări precum Spania, Italia, Franţa ori Germania.
Mariusz Borkowski consideră că acum ‘obiectivul Bruxellesului nu mai este doar acela de a apropia zonele sărace din vestul Uniunii – cum ar fi Extremadura, Languedoc-Roussillon, Córcega ori Sicilia – de cele mai dezvoltate, ci să ajute regiuni din Polonia, Ungaria, Bulgaria şi România, cu un PIB pe cap de locuitor de sub 30% din medie, să iasă într-un timp relativ scurt din faza aceasta a subdezvoltării’.

Cele mai înapoiate regiuni din UE se află în aceste ţări, iar diferenţele faţă de comunităţile cele mai defavorizate din Europa de Vest sunt uriaşe. ‘Va fi nevoie de multe ajutoare pentru a reduce această prăpastie, însă nu este sigur că statele cele mai sărace vor reuşi s-o facă în următorii 20 de ani, pentru că povara trecutului comunist şi înapoierea economică sunt în continuare semnificative’, mai spune Borkowski.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata