Evreii refuză pâinea de Pesah

Evreii se vor abţine de la pâine timp de o săptămână pentru a rememora un episod al Exodului în care israeliţii au scăpat din sclavia Egiptului conduşi de Moise, fugind în mare grabă în deşert, fără să mai aibă timp ca aluatul pâinii să dospească.

Evreii din Israel şi din întreaga lume celebrează săptămâna aceasta Pesah (Paştele) comemorând eliberarea strămoşilor lor din sclavia faraonului egiptean în urmă cu 3.500 de ani. La căderea nopţii, practicanţii şi tradiţionaliştii au început comemorarea cu o cină ritualică, o ‘şezătoare’, conform tradiţiei biblice, care să amintească tuturor evreilor ‘fuga din Egipt’, notează ziarul Estrella Digital.

Această cină – care este de fapt Cina cea de taină a lui Iisus alături de cei 12 apostoli pe Muntele Sion din Ierusalim şi care la creştini se marchează în Joia Mare – este una dintre cele mai importante din calendarul evreiesc şi se caracterizează prin lipsa totală de produse de panificaţie, la care se foloseşte drojdia.
După cum dictează tradiţia, evreii se vor lipsi complet de pâine sau de orice produs cu drojdie pentru a comemora episodul relatat în Exod în care israeliţii au fugit din Egipt conduşi de Moise, în mare grabă fără să mai aştepte ca aluatul pâinii să dospească.

Conform tradiţiei, religioşii dar şi o mare parte din populaţia laică a statului evreu vor mânca săptămâna acesta doar azimă („matzá”) , care se pregăteşte cu făină şi apă, un amestec care se bagă direct la cuptor. Egiptul Antic a fost prima civilizaţie care a ştiut cum să coacă pâinea, spre deosebire de popoarele nomade precum israeliţii, care obişnuiau să mănânce un amestec de făină şi apă coaptă la soare.
De fapt, primele pâini ale poporului evreu nu conţineau drojdie sau vreun alt ferment până la intrarea lor în contact cu egiptenii, de la care au învăţat modul de a pregăti şi a coace pâinea.

Nu este întâmplător că o populaţie sedentară, aşezată pe malurile râului, asemeni egiptenilor ştiau să cultive grâul, fiind şi primii care au construit cuptoare de cărămidă unde coceau aluatul lăsat în prealabil să dospească.
De aici şi faptul că egiptenii erau cunoscuţi din vremurile biblice ca ‘mâncători de pâine’. ‘În vremea când israeliţii au trăit sub autoritatea Faraonului au adoptat acest obicei cotidian de a coace pâinea’, explică editorialistul Leah Koenig, în ziarul evreu Forward, subliniind că în timp acest aliment a devenit un element central al tradiţiei religiei ebraice.

„Astfel, după ce au fugit din Egipt pentru a rătăci 40 de ani în deşert, ei au lăsat în spate oprimarea, dar şi comodităţile unei societăţi stabile şi agricole care le era familiară”, spune el. În afară de azimă, mesenii pot degusta şi alte alimente care amintesc de momentele triste şi de penuriile exodului biblic şi care fac parte dintr-un ritual ce marchează trecerea la o masă copioasă.

Există şi obiceiul de a citi „Hagadá” de Pesah, care relatează peripeţiile prin care a trecut Moise şi poporul său pentru a scăpa de jugul faraonului şi rătăcirea lor prin deşertul din Sinai. Pentru a face şi mai ritualică sărbătoarea, se intonează cântece şi se spun poveşti şi pilde pentru cei mici, care îi întreabă pe adulţi: ‘De ce noaptea aceasta este deosebită de celelalte?’

Şi li se răspunde: ‘În noaptea aceasta ne-am izbăvit, nu mai suntem scalvi, suntem liberi’. Şi se povestesc cele 10 urgii sau plăgi trimise de Domnul asupra egiptenilor pentru a-l îndupleca pe Faraon să ‘lase poporul meu să plece’. În Vechiul Testament există mărturii că evreii au participat la construcţia oraşului-grânar Pi-Ramses capitala Egiptului Antic, chiar dacă istoricii nu se pun de acord asupra identităţii faraonului de sub care s-au eliberat.

Ceea ce nu a împiedicat Hollywood-ul să perpetueze imaginea lui Ramses al II-lea în cele ‘Zece Porunci’, care asemeni Paştelui evreiesc relatează Exodul şi marşul evreilor prin deşertul Sinai, spre Pământul făgăduinţei, unde Moise nu a putut ajunge. Sărbătoarea este cunoscută şi ca „Sărbătoarea Primăverii’ sau a „Libertăţii’ şi este una din datele în care se fac pelerinaje la Jerusalim.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata