Volumul exporturilor de petrol ale Irakului a înregistrat un colaps sever în luna aprilie, scăzând de la o medie lunară de 93 de milioane de barili la doar 10 milioane de barili. Această contracție masivă este consecința directă a blocajului din Strâmtoarea Ormuz, generat de escaladarea conflictului cu Iranul.
O reducere de o asemenea magnitudine a ofertei din partea unuia dintre principalii producători din Golf pune presiune imediată pe cotațiile internaționale ale țițeiului (Brent și WTI). Iar acest șoc de ofertă nu rămâne izolat în Orientul Mijlociu. Când fluxurile din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait și Irak sunt gâtuite, prețul barilului crește automat pe piețele globale, un efect de contagiune care se traduce inevitabil prin costuri majorate la pompă pentru companiile și consumatorii din România, alimentând presiunile inflaționiste locale.
Închiderea rutei maritime tradiționale a forțat autoritățile de la Bagdad să caute alternative rapide pentru a-și menține viabilitatea financiară. Exporturile prin conducta Kirkuk, Ceyhan fuseseră deja reluate în luna martie, în urma unui acord strategic între guvernul central și Guvernul Regional Kurd.
Numai că infrastructura actuală este insuficientă pentru a compensa pierderile maritime.
Reorientarea strategică către Turcia
Bagdadul exportă în prezent 200.000 de barili pe zi prin portul turc Ceyhan, iar planul imediat vizează o creștere a acestui volum la 500.000 de barili zilnic. În paralel, se negociază cu Ankara un nou acord extins de cooperare (care să acopere atât proiecte upstream, cât și downstream, o extindere semnificativă față de înțelegerea anterioară limitată la țiței). Pe fondul acestei crize de export, Economica a relatat că noul ministru irakian al petrolului, Basim Mohammed, a convocat de urgență giganții americani Chevron, ExxonMobil și Halliburton pentru dezvoltarea unor noi perimetre de extracție.
„Exporturile prin Strâmtoarea Ormuz sunt scăzute și depind de sosirea petrolierelor, care nu mai intră în zonă din cauza problemelor de asigurare.” – Basim Mohammed, ministrul irakian al petrolului
Negocieri dure în cadrul OPEC
Producția internă se menține momentan la 1,4 milioane de barili pe zi, dar obiectivul asumat este atingerea unei capacități de 5 milioane de barili. Oficialii irakieni au reconfirmat apartenența la OPEC (în contrast cu decizia recentă a Emiratelor Arabe Unite de a părăsi organizația), mizând pe o influență din interior pentru a-și calibra viitoarele cote.
„Avem un dialog cu OPEC pentru a crește capacitatea de export a Irakului. Când exporturile cresc și plafonul se deschide în cadrul OPEC, vom aduce venituri financiare semnificative pentru Irak.” – Basim Mohammed, ministrul irakian al petrolului
Eficiența noilor parteneriate cu firmele americane și ritmul de extindere a infrastructurii turcești vor determina capacitatea Irakului de a-și stabiliza veniturile până la finalul trimestrului trei. Rămâne de urmărit cât de repede vor fi semnate contractele cu Exxon și Chevron, într-o regiune unde primele de risc pentru companiile occidentale au atins maxime istorice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTe doare gâtul doar dimineața? Aerul uscat, respirația pe gură și refluxul pot fi cauze
News24Doar 23% dintre tinerii români au studii superioare, iar profesorii pierd putere de cumpărare
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaStella McCartney cere lanțuri sustenabile marilor branduri. Oceanele inspiră colecția de primăvară 2027
