Numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, imediat după asasinarea tatălui său, a stârnit un val de controverse și a adâncit diviziunile din interiorul regimului de la Teheran. Decizia, considerată o victorie pentru tabăra conservatoare, vine într-un moment critic, în care țara se confruntă cu un conflict regional și presiuni internaționale fără precedent.
Alegerea sa ridică semne de întrebare majore privind viitorul sistemului politic iranian, deoarece o succesiune de la tată la fiu contrazice principiile revoluției islamice din 1979, care a înlăturat monarhia. Potrivit unei analize The Guardian, această mișcare este puternic susținută de Gardienii Revoluției Islamice (IRGC), una dintre cele mai influente forțe militare și politice ale țării.
O succesiune contestată în plin război
Numirea lui Mojtaba Khamenei reprezintă o înfrângere pentru facțiunea reformistă, care a cerut amânarea deciziei până la o reuniune oficială a Adunării Experților, organismul clerical format din 88 de membri responsabil cu desemnarea liderului suprem. Fostul președinte Hassan Rouhani a avertizat că graba ar putea submina unitatea națională. Un astfel de anunț „ar trebui să vină la un moment potrivit, care să nu distragă atenția publicului de la apărarea sacră”, a subliniat el.
În replică, susținătorii noului lider au invocat situația de securitate, care nu ar permite o întâlnire fizică a adunării, argumentând că secretariatul poate declara pur și simplu existența unui consens. Cu puțin timp înainte de anunț, clericul Hosseinali Eshkevari prevestise rezultatul, declarând că „numele Khamenei va continua”. Pentru a-i consolida legitimitatea, presa de stat a difuzat imagini de arhivă cu Mojtaba, la 17 ani, pe frontul războiului Iran-Irak.
Mesaje contradictorii și tensiuni externe
Pe plan extern, numirea complică relațiile cu Occidentul. Donald Trump l-a catalogat anterior pe Mojtaba Khamenei drept un lider „inacceptabil”, iar Israelul a amenințat că ar putea viza nu doar viitorul lider, ci și pe cei care îl aleg. Înainte de confirmare, Iranul a fost condus de un consiliu tripartit, din care făcea parte și președintele Masoud Pezeshkian. Acesta a încercat să detensioneze situația, cerând scuze statelor din Golf pentru atacurile iraniene.
Inițiativa sa a fost rapid subminată. Criticile interne și continuarea atacurilor au anulat mesajul de pace, iar Donald Trump a ironizat gestul pe rețelele sociale, numindu-l o „capitulare umilitoare”. Ministrul de externe Abbas Araghchi a apărat demersul, afirmând că în cultura iraniană scuzele pot reprezenta „un semn de demnitate și putere”. Totuși, armata a contrazis rapid linia conciliantă, precizând că bazele americane din Golf rămân ținte legitime.
Avertisment dur pentru vecinii din Golf
Poziția oficială a Iranului a fost clarificată de Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională. Într-un interviu televizat, el a transmis un mesaj direct statelor vecine. „Le-am spus vecinilor noștri și o repetăm: dacă americanilor li se pune la dispoziție o bază pe teritoriul vostru pentru a ataca Iranul de acolo, este dreptul nostru incontestabil să răspundem țintind aceste baze. Am spus acest lucru în mod clar și vorbim serios”.
Larijani a continuat, punând presiune pe țările din regiune să își reconsidere alianțele. „Nu are sens ca o țară să-și declare prietenia față de noi, dar, în același timp, bazele slea să fie în mâinile inamicului pentru a ataca Iranul. Țările din regiune trebuie să împiedice SUA să utilizeze teritoriul lor împotriva Iranului, altfel o vom face noi. Prestigiul Americii în regiune a fost distrus, iar aceste țări înțeleg acum că America nu mai este în măsură să le asigure securitatea.” Surse militare au adăugat că amploarea atacurilor asupra activelor americane va fi extinsă.
Frustrarea crește în lumea arabă
Tensiunile sunt alimentate de faptul că Iranul a recunoscut că aproximativ 60% dintre rachetele și dronele sale au vizat țări din Golf. Guvernul Emiratelor Arabe Unite a catalogat atacurile drept „brutale și neprovocate”, subliniind că peste 1.400 de rachete balistice și drone au fost îndreptate către infrastructura sa. „Aceste atacuri constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU, o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a EAU și o amenințare directă la adresa securității și stabilității sale”, se arată în comunicatul oficial.
Un diplomat occidental a confirmat starea de spirit din regiune: „Răbdarea lor se epuizează. Atractivitatea economiilor lor și reputația lor de stabilitate sunt distruse”. În ciuda acestui fapt, majoritatea guvernelor din zonă ezită să se alăture unei confruntări directe cu Iranul. Amr Moussa, fost secretar general al Ligii Arabe, crede că miza este mai mare. El consideră că „atacul în curs asupra Iranului nu este doar o aventură israeliană în care Benjamin Netanyahu a reușit să atragă Statele Unite, ci o mișcare strategică planificată a Americii, în care Washingtonul a folosit Israelul ca partener regional, într-un pas important către transformarea Orientului Mijlociu”.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyPoliția Rutieră poate reține talonul pentru anvelope uzate peste limita legală, lumini neomologate și zgomot peste limita legală
BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali
LylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratament
Revista IoanaNu alege polistirenul extrudat doar după grosime. Ce valori să verifici în funcție de locul în care îl montezi
News2480.500 de mașini fabricate înainte de 1991 ar urma să aibă accesul limitat în centrul Bucureștiului
Dolce SportPortugalia i-a dat lui Rafael Leao numărul 7 al lui Cristiano Ronaldo pentru meciul cu Danemarca
