FMI confirmă relansarea economică, dar se îndoieşte de soliditatea ei

Fondul Monetar International (FMI) a facut publice previziunile de crestere mondiala – 3,1% pentru anul urmator. Fiind legata de amploarea cheltuielilor publice, redresarea risca totusi sa fie lenta si nesigura. Se asteapta ca somajul sa creasca in continuare, pâna in 2010, arata cotidianul francez Les Echos de vineri (2 octombrie 2009).

Se profileaza relansarea economica mondiala. La Istanbul, unde FMI isi va tine saptamâna viitoare adunarea anuala, economistul sef Olivier Blanchard a salutat joi reluarea cresterii economice.
“În majoritatea tarilor, cresterea va fi pozitiva, atât pentru restul anului, cât si pentru 2010”, a spus el. “Daca ne asteptam ca acest an sa se incheie cu o scadere de 1,1% sau chiar 1,4% a PIB mondial, cum se anticipase in iulie, anul viitor se va inregistra o crestere de 3,1%, fata de 2,5% cât s-a prevazut vara trecuta.

Rezultatul se va datora in mare masura dinamismului tarilor emergente (+5,1%), in timp ce relansarea va fi probabil lenta in tarile industrializate (+1,3%)”, a aratat Olivier Blanchard, care a subliniat ca actuala situatie economica este in mare rezultatul planurilor de sustinere adoptate la nivel mondial in plan bugetar, monetar si financiar.

“Relansarea se datoreaza mai ales volumului cheltuielilor publice, ca si activitatii de restocare efectuata de companii”, a afirmat el. Reluarea exporturilor in Asia este urmarea restocarii realizate de intreprinderile din tarile industrializate.

Or, o asemenea situatie nu poate fi decât temporara, avertizeaza Fondul. Tarile nu vor putea continua sa sustina mereu activitatea si se asteapta ca datoria publica sa creasca masiv. De exemplu, FMI prevede pentru 2014, in Statele Unite, o pondere a datoriei publice brute, raportate la PIB, de 108,2%, fata de 61,9% in 2007. Pentru Franta, cifrele s-ar situa in jurul a 92% si a 64%.

Recordul ar apartine Japoniei, cu 245,6%, fata de 187,7%. În perspectiva acestei cresteri, FMI recomanda masuri pentru reducerea nivelului cheltuielilor publice odata ce se va consolida relansarea si cresterea va fi durabila, cu atât mai mult cu cât guvernele tarilor industrializate vor regasi doua dosare arzatoare care au fost lasare deoparte din cauza crizei: finantarea pensiilor si reforma sistemelor de sanatate.
FMI recomanda cu prioritate consolidarea cererii private si investitii din partea companiilor. Doar situatia fragila a bancilor, care vor continua in lunile urmatoare sa-si reduca efectul de pârghie, complica lucrurile.

Întarirea propriilor capitaluri, hotarâta de liderii G20 la summitul de la Pittsburgh, posibilele pierderi datorate crizei, care n-au fost in intregime dezvaluite, si reducerea acestui efect de pârghie constituie tot atâtea obstacole in calea unei vaste acordari de credite in lunile urmatoare. Chiar daca Fondul constata o reluare a fluxului de capitaluri internationale, aceasta nu poate fi decât limitata.

Într-un asemenea context de fragilitate, ar fi prematura oprirea masurilor de sustinere puse in aplicare de guverne, chiar daca acestea trebuie sa inceapa sa se gândeasca la o strategie de iesire din criza. Bancile centrale sunt sfatuite sa-si urmeze politica monetara adaptata, cu atât mai mult cu cât inflatia – se asteapta ca preturile de consum sa creasca anul viitor doar cu 1,1% in tarile industrializate – nu este o amenintare. În plus, somajul va continua sa creasca pâna anul viitor. Este timpul vigilentei si nu al complezentei, incheie Les Echos.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata