FMI face din nou ajustări în România

Atunci când Nicolae Ceauşescu a ajuns la preşedinţia României, în 1965, a decis să dezvolte industria şi a recurs la datoriile externe, pentru a finanţa transformarea unei economii tradiţional agricole, transmite publicaţia argentiniană Pagina 12.

A fost un eşec, iar la începutul anilor 80, acest regim comunist care cocheta cu Occidentul a intrat în criză: adunase datorii de 10 miliarde de dolari, aşa că a recurs la ajutorul FMI, în schimbul unei reforme profunde a sistemului economic. Populaţia nu a rezistat, iar în decembrie 89 a izbucnit revoluţia care a pus capăt regimului. Iar de atunci, vremurile s-au schimbat.

România este acum o ţară capitalistă, care face parte din Uniunea Europeană – însă trece printr-o gravă criză şi se află pe marginea prăpastiei. Nu mai este Ceauşescu, însă FMI da, şi a revenit, şi-a oferit ajutorul, în schimbul unor reduceri de cheltuieli, care includ scăderea istorică a salariilor, cu 25%, şi a pensiilor cu 15% – cea mai mare anunţată în Europa, până acum.

România este una dintre cele mai sărace ţări din regiune: salariul mediu este de 400 de euro, iar pensia minimă abia ajunge la 85 de euro. Şi la acestea se vor aplica reducerile, în încercarea de a reduce deficitul public de la 7,2% la 5,9% anul acesta. Impactul pe care îl va avea această ajustare asupra unei economii aflate deja în recesiune va fi devastator: în 2009, producţia a scăzut cu peste 7 procente, mai ales din cauza prăbuşirii sectorului construcţiilor, cu 19,7%.

A urmat şomajul, care a crescut de la 6% la 8% – şi este de aşteptat ca acesta să crească la 10% în următoarele luni. Iar în loc să aplice măsuri care să încerce inversarea acestei situaţii, guvernul conservator al lui Traian Băsescu operează ajustări, pentru a îndeplini exigenţele FMI, şi a avea în continuare acces la liniile sale de credit, mai notează sursa citată.

Pe lângă scăderea salariilor şi pensiilor, executivul s-a angajat să concedieze 140.000 de angajaţi ai sectorului public, să reducă ajutoarele de şomaj, să scadă indemnizaţiile – aşa cum este cea pentru încălzire -, să închidă 150 de spitale considerate ineficiente. Toate aceste măsuri apar în scrisoarea de intenţie semnată cu Fondul, pentru a primi cele 900 de milioane de euro – a cincea parte a creditului contractat anul trecut.

Preşedintele Băsescu a justificat aplicarea măsurilor comparând sectorul public cu un om gras care îi face rău unuia slab – care este economia privată. ‘Grasul vrea să mănânce când vede farfuria cu mâncare, şi nu lasă nimic slabului’, a explicat el.
‘Au simţit că aceste cheltuieli publice au ieşit de sub control, şi că cea mai bună manieră de a aborda problema bugetului este să se concentreze pe acest punct. A fost decizia lor’, susţine reprezentantul FMI pentru România, Jeffrey Franks, în încercarea de a disipa responsabilitatea organismului multilateral, după cum apreciază Pagina 12.

În anii 80, când Ceauşescu decisese că prioritatea era plata datoriei, ajustările bugetare au căzut tot asupra celor care aveau cel mai puţin. Importurile au fost restrânse, şi s-a început exportul pentru întreaga producţie de alimente: aşa s-a reuşit anularea obligaţiilor externe – însă au început să lipsească pâinea, laptele, carnea, curentul electric şi medicamentele. Dictatorul român a ajuns la extrem, interzicând populaţiei folosirea încălzirii electrice – şi chiar a început creşterea cailor, pentru a înlocui automobilele pe şosele şi reduce astfel cererea de combustibil.

Cum Ceauşescu era comunist, criticile ţărilor occidentale au apărut în încercarea de a arăta cazul românesc drept un exemplu al penuriei trăite în blocul de est, uitând de partea pe care a avut-o şi FMI la acel eşec. Acum, în schimb, măsurile luate de Băsescu sunt calificate drept ‘rezonabile’. ‘România trebuie să se modernizeze, şi asta cere eforturi’, tot repetă birocraţii de la Washington şi Bruxelles, după cum aminteşte Pagina 12.
Angajaţii susţin că planul este menit să salveze băncile, şi, la fel ca în anii 80, au început să iasă în stradă. Săptămâna trecută, 50.000 de persoane au protestat pe străzile Bucureştiului, iar în 31 mai, va avea loc o grevă generală, cu o zi înainte ca legislativul să aprobe măsurile.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata