Fotbal: Cupa Mondială – Germania 2006

În 2006, Mondialul a ajuns la a 18-a ediție, desfășurată în Germania, între 9 iunie și 9 iulie. Nemții au câștigat dreptul de organizare în iulie 2000, la Zurich. În cursa finală erau înscrise patru țări: Germania, Anglia, Africa de Sud și Maroc. În cele din urmă, Germania s-a impus în fața Africii de Sud cu 12 voturi la 11.

Italia a câștigat pentru a patra oară trofeul, învingând Franța în finală, cu 5-3 la loviturile de departajare. Dacă partea urâtă a competiției a fost eliminarea lui Zidane în finală, partea frumoasă a fost spiritul de echipă al italienilor. A fost o ediție specială și pentru gazde, golurile lui Miroslav Klose asigurând medalia de bronz a Germaniei. Portugalia a completat careul de ași al competiției.

Cupa Mondială din 2006 a fost unul dintre cele mai vizionate evenimente din istoria televiziunii, cu 26 de miliarde de telespectatori la cele 64 de meciuri disputate pe tot parcursul turneului. Finala a atras o audiență estimată la 715 milioane de oameni.

198 de selecționate din toată lumea au participat în preliminarii, care au debutat în septembrie 2003. În calitate de țară gazdă, Germania a fost calificată automată, dar Brazilia, deținătoarea titlului, nu a beneficiat de acest privilegiu și s-a văzut nevoită să joace meciurile de calificare.

Cele 32 de participante ale Mondialului din 2006 au fost repartizate în felul următor: 14 din Europa (Anglia, Cehia, Croația, Elveția, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia și Muntenegru, Spania, Suedia și Ucraina), patru din America de Sud (Argentina, Brazilia, Ecuador și Paraguay), patru din America de Nord și Centrală (Costa Rica, Mexic, SUA și Trinidad-Tobago), cinci din Africa (Angola, Cote d’Ivoire, Ghana, Togo și Tunisia) și cinci din zona Asia-Oceania (Arabia Saudită, Australia, Coreea de Sud, Iran și Japonia).

Dintre acestea, opt state s-au calificat pentru prima dată la CM: Angola, Cote d’Ivoire, Ghana, Togo, Trinidad-Tobago, Cehia, Ucraina și Serbia-Muntenegru. Cehii și ucrainenii participaseră în trecut sub egida Cehoslovaciei și a Uniunii Sovietice. Serbia-Muntenegru participase la Mondialul din 1998 sub denumirea Iugoslavia.

România nu s-a calificat, după un parcurs slab în preliminarii. Contabilizând, românii au reușit opt victorii (2-1 și 1-0 cu Finlanda, 2-1 și 2-1 cu Macedonia, 3-0 cu Armenia, 2-0 și 5-1 cu Andorra, 2-0 cu Cehia), trei înfrângeri (0-2 și 0-2 cu Olanda, 0-1 cu Cehia) și un egal (1-1 cu Armenia). Egalul cu Armenia a fost cea mai criticată partidă, mai ales că echipa caucaziană era foarte slab cotată.

Partidele Cupei Mondiale s-au desfășurat pe 12 stadioane: Olympiastadion din Berlin, Signal Iduna Park din Dortmund, Allianz Arena din Munchen, Gottlieb Daimler Stadion din Stuttgart, Veltins Arena din Gelsenkirchen, AOL Arena din Hamburg, Commerzbank Arena din Frankfurt, Rhein Energie Stadion din Koln, AWD Arena din Hanovra, Zentralstadion din Leipzig, Fritz Walter Stadion din Kaiserslautern și Easy Credit Stadion din Nurnberg.

A fost un turneu dominat de vechile puteri ale fotbalului. Chiar dacă echipe precum Australia, Ecuador și Ghana au impresionat în grupe, ele nu au rezistat în competiție. Puterile tradiționale ale fotbalului s-au întors la rampă și au ajuns în fazele superioare ale Mondialului. În 2002, echipe din America de Nord (SUA), Africa (Senegal) și Asia (Coreea de Sud) au ajuns departe, dar de data aceasta lucrurile s-au schimbat. De exemplu, la Mondialul din 2006, toate cele opt sfert-finaliste au provenit din Europa și America de Sud. Dintre acestea, șase câștigaseră Cupa în trecut, adăugându-li-se Ucraina și Portugalia. Argentina și Brazilia au fost eliminate în sferturi, astfel că în semifinale au ajuns doar echipe europene.

În optimi, nemții i-au trimis acasă pe suedezi, după ce Lukas Podolski a marcat de două ori în primele 12 minute ale jocului și a închis tabela. Argentina s-a impus în fața Mexicului cu 2-1 în prelungiri, Maxi Rodriguez marcând golul victoriei. Aventura australienilor în Europa a luat sfârșit din cauza italienilor, care i-au depășit cu 1-0. ‘Squadra azzurra’ a evoluat în a doua repriză în zece oameni, după eliminarea lui Materazzi. În cel mai plictisitor meci al optimilor, Elveția și Ucraina au terminat 0-0, după care au trecut la penalty-uri. Ucrainenii s-au impus cu 3-0, după ce elvețienii au ratat toate cele trei lovituri executate. Au intrat în istorie pentru acest rateu, fiind prima echipă care nu reușește să înscrie din nicio lovitură de departajare din istoria CM. Paradoxal, elvețienii au devenit prima națiune eliminată la un Mondial fără gol primit.

Tot în optimi, Anglia a învins Ecuador cu 1-0, după o lovitură liberă executată de Beckham. Brazilia a câștigat cu 3-0 meciul cu Ghana, într-un meci în care Ronaldo a depășit recordul mondial de goluri la CM, deținut până atunci de germanul Gerd Muller, și a ajuns la cifra 15. Portugalia a trecut de Olanda după o partidă numită ulterior cel mai urât meci din istoria Cupei Mondiale: s-au acordat 16 cartonașe galbene și 4 roșii. Unicul gol al întâlnirii a fost înscris de Maniche. În ultima optime, Franța și-a revenit și a învins Spania, o echipă bine cotată. Goluri: Franck Ribery, Patrick Viera și Zinedine Zidane.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata