Franco ştia de ororile din lagărul de la Auschwitz

Executivul dictatorului Francisco Franco a ştiut de ororile nazismului împotriva evreilor, informează luni cotidianul El Pais, pe baza unui raport transmis în 1944 de diplomatul Angel Sanz Briz, de la Budapesta, în care acesta avertiza cu privire la faptele petrecute în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

Dictatorul spaniol nu a transmis niciodată un răspuns la raportul menţionat, precizează sursa citată. Documentul conţine scheme ale locaţiei lagărului şi relatări despre crimele care aveau loc aici, mai notează publicaţia spaniolă, precizând că raportul se bazează pe informaţiile transmise de doi tineri slovaci care au reuşit să fugă.
Este vorba de un text tipărit, într-o franceză dificil de înţeles, însă care a ajuns la Ángel Sanz Briz, un tânăr diplomat spaniol, care l-a transmis apoi ministrului spaniol de externe din 1944, José Félix de Lequerica.

‘Din informaţiile pe care le-am putut obţine de la persoane care nu au fost direct implicate în chestiune şi de la colegii mei din corpul diplomatic acreditaţi acolo, se pare că o mare parte din faptele descrise sunt, din nefericire, reale’, se arată în scrisoarea transmisă de diplomatul spaniol, în care informa despre ‘tratamentul la care sunt condamnaţi evreii în lagărele de concentrare germane’.

Aceste hârtii, care dovedesc cât ştia guvernul lui Franco, care îl simpatiza pe Hitler, despre faptele naziştilor, au fost păstrate în arhivele Ministerului spaniol de Externe. ‘În unele vagoane spre lagărele de concentrare nu merg doar bărbaţi, ci şi femei, copii şi bătrâni.
Este greu de crezut că merg la muncă’, mai transmite Sanz Briz la Madrid. După multe insistenţe, el reuşeşte să repatrieze aproximativ 200 de evrei spanioli din Budapesta – dat fiind faptul că Ungaria fusese ultima ţară ocupată de nazişti.

Despre Rudolf Vrba şi Alfred Wetzler, deţinuţii care au reuşit să fugă în aprilie 1944, diplomatul spaniol scrie că au reuşit să scape ca prin minune, iar acum se află în ţări neutre. În scrisoarea diplomatului spaniol apar însă şi scheme ale lagărului de concentrare şi ale camerelor de gazare şi sunt adăugate date privind numărul morţilor, din amintirile celor încă vii.

Guvernul lui Franco a adoptat o poziţie ambiguă cu privire la ‘soluţia finală’ a germanilor. Antonio Marquina, profesor la Universitatea Complutense din Madrid, susţine că strategia ţării a fost marcată de aderarea Spaniei la aşa numitul pact de oţel, în care se arăta că duşmanii Germaniei sunt şi ai Spaniei.
Istoricul Julián Casanova consideră că Sanz Briz a dat dovadă de curaj atunci când a trimis rapoartele, iar profesorul Haim Avni de la Universitatea evreiască din Ierusalim spune că ‘este importantă fapta spaniolului, mai ales pentru că în Ungaria, Holocaustul a început cu puţin timp înainte, când armata germană ocupase ţara. Oroarea se afla sub ochii lui şi el o denunţă. Nu toţi au îndrăznit s-o facă’.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata