Gottwald, Stalin şi Brejnev, încă cetăţeni de onoare în multe oraşe din Cehia

Fostul preşedinte al Cehoslovaciei comuniste, Klement Gottwald (preşedinte între 1948-1953), dictatorul sovietic Iosif Visarionovici Stalin sau preşedintele sovietic Leonid Brejnev, se bucură în continuare în multe oraşe ale Cehiei de titlul de cetăţeni de onoare, în timp ce alte oraşe le-au retras acest titlu, scrie ziarul ceh Denik.

La 21 de ani de la căderea comunismului, Gottwald se bucură încă de titlul de cetăţean de onoare în oraşe precum Kutná Hora, Hluboka nad Vltavou sau Pribyslav na Vysocine, joi comemorându-se în Cehia preluarea puterii de către comunişti, la 25 februarie 1948.
În timp ce unele localităţi s-au debarasat de figurile controversate ale regimului comunist, respectiv nazist, în alte părţi acest lucru este considerat o rescriere inadmisibilă a istoriei, motiv pentru care există opoziţie la schimbare.

Alt treilea grup este format din acele localităţi unde au uitat, să zicem aşa, potrivit Denik, să se debaraseze de reprezentanţii ideologiei totalitare. Un exemplu este Kutna Hora, unde primarul a sesizat faptul că Gottwald deţine cetăţenia de onoare a oraşului doar după întrebarea reporterului de la ziarul Denik.
‘Faptul că Gottwald este cetăţean de onoare al Kutnei Hora este o noutate pentru mine’, declara primarul Ivo Salatek, anunţând totodată că va iniţia retragerea acestui titlu de onoare.

La Pribyslav însă, responsabilii nu se arată prea încântaţi de ideea eventualei retrageri a titlului de cetăţean de onoare. Pribyslav are 17 cetăţeni de onoare, printre care şi Gottwald, declara viceprimarul Michael Omes.
‘Lista personalităţilor care deţin cetăţenia de onoare reflectă istoria poporului nostru şi a localităţii noastre’, adăuga acesta, arătând că prin ştergerea de pe listă a preşedintelui comunist Klement Gottwald nu se poate oricum schimba istoria.

Din punctul său de vedere, oamenii ar trebui mai degrabă să cunoască istoria şi să se străduiască să mediteze asupra ei în loc ‘să o şteargă’, pentru a repara mai degrabă greşelile generaţiilor anterioare. Gottwald a rămas şi pe lista cetăţenilor de onoare din oraşul Zlin (regiunea Moravia, sud-est), cu atât mai mult cu cât oraşul i¬a purtat chiar numele (din 1949 până în 1989 oraşul s-a numit Gottwaldov).

‘În caz că există vreun locuitor al oraşului care nu este de acord cu asta, acela poate veni cu o petiţie la primărie, în care să ceară retragerea titlului de cetăţean de onoare pentru Gottwald’, spunea purtătoarea de cuvânt a primăriei din Zlin, Marie Masarikova. În alte locuri, reacţiile la aluziile referitoare la titlul de cetăţean de onoare deţinut de figuri importante ale regimului comunist au fost energice.

‘Este posibil ca Gottwald să deţină cetăţenia de onoare a oraşului, însă nimeni nu s-a agitat din acest motiv’, constata primarul oraşul Holubov (sud), Jaroslav Franek, adăugând că ‘nu au timp de asemenea nimicuri, deoarece există o grămadă de alte griji’.
Modificarea listei cetăţenilor de onoare ai oraşului nu este o prioritate nici pentru Cesky Krumlov, primarul Lubos Jedlicka afirmând că va trebui chibzuit asupra acestui subiect, deşi este de părere că nu este vorba aici despre cel mai important lucru care trebuie discutat la nivel de consiliu local.

Modificări în lista de cetăţeni de onoare nu au în plan nici primăriile unor oraşe din zone de graniţă, unde printre aceştia figurează numele lui Adolf Hitler, la Lanskroun (nord-est) sau Konrad Henlein (liderul germanilor sudeţi separatişti, în perioada nazistă, n.red.) la Kraliky (nord-est). Primarii de acolo afirmau că s-a luat decizia să nu se opereze schimbări în istorie şi purificări, cel mult putând doar să se distanţeze de Ůptele predecesorilor.

Spre deosebire de Germania, cehii nu au reuşit să-şi prelucreze istoria suficient. Dacă în Germania s-ar dovedi azi că există în vreo localitate vreo personalitate nazistă care deţine cetăţenia de onoare, scandalul ar fi imens, în timp ce la cehi, atunci când se vorbeşte despre trecut, oamenii spun că asta a fost de mult şi că nu interesează pe nimeni, explica istoricul Jiri Pernes, viitor director al institutului pentru studierea regimurilor totalitare, mentalitatea din Cehia.